torsdag den 6. oktober 2011

Fara titlu (ca nu-mi vine nimic in cap)


Am visat ca incercam sa conving pe cineva de ceva. Este probabil din cauza ca ieri nu am avut sedinte la serviciu si a trebuit sa ma ocup si de vreo 3 clienti in carne si oase rataciti care mi-au intrerupt munca functionareasca de la birou si sesiunile de phone sex, si carora a trebuit sa le arat pe unde sa o ia ca sa ajunga la sectia administrativa, sau, intr-un caz, la iesirea principala.

Phone sex-ul imi place mai mult deoarece acolo nu incerci sa convingi pe nimeni de nimic, doar le spui cuvinte si expresii cheie, si astepti sa se plictiseasca ei de tine. Uneori eu mai spun si propozitii intregi, ba chiar si o mica poveste daca imi place vocea celui de la telefon, desi asa ceva nu intra in atributiile mele de serviciu.

Insa mie mi se intampla destul de des, cam o data pe saptamana, ca oameni total necunoscuti mie sa ma intrebe pe unde sa o ia, ori daca le ies la intamplare in cale ratacind pe vreun coridor la serviciu, ori chiar in afara serviciului, pe strada. Probabil ca am, fata de altii, o mutra abordabila, de om care nu are altceva mai bun de facut in clipa aia, si par si indeajuns de cenusiu astfel incat sa nu se simta intimidati.

Deoarece eu sunt constiincios, si, ca defect profesional, doresc sa mentin populatia generala in general lipsita de diverse anxietati sau nedumeriri, in principal ca sa ramana ordonata si sa mentina linistea si ordinea publica, mereu studiez hartile cartierelor unde am de gand sa ma deplasez inainte sa ies pe undeva pe strada, astfel incat sa fiu intotdeauna pregatit sa raspund corect in caz ca ma abordeaza cineva in acest sens, chiar daca ma aflu in timpul liber. De vreo doua ori nu am facut asta, si tocmai atunci m-au prins cu lectia nepregatita, si, din cauza asta, au inceput sa ii deranjeze pe altii pe strada, facandu-ma sa ma simt vinovat ca am putut contribui la un grad de neliniste si dezordine sociala temporar starnita in jur.

Am fost sfatuit in general, cand m-am plans de cateva ori lui mama si, mai recent, si o data lui Nelson, ca a inceput sa ma enerveze nevoia asta obositoare de a ma tine in permanenta la curent cu toate topografiile locurilor pe unde trec, chiar si in vacanta, deoarece nu stiu cum de ma gasesc tocmai pe mine oamenii astia rataciti sa ma intrebe pe unde sa o ia, sa incerc sa invat sa evit si sa ignor oamenii necunoscuti care incerca sa ma abordeze pentru intrebari directe, atat la serviciu cat si in timpul liber. Mama si cu Nelson ma cunosc bine de tot, si eu am multa incredere in mama, iar Nelson, in relatia lui umana nesexuala cu mine, este ca un fel de tata ideal pentru mine, asa ca trebuie sa spun ca, in teorie, probabil ca au avut dreptate in ceea ce ma priveste pe mine.

Este mai greu insa sa implementez din punct de vedere practic acest lucru, fiind mereu obsedat de probleme de securitate, si lucrand tocmai in acest domeniu general. Lui Nelson i-o veni mai usor sa se comporte matur, si sa faca ce recomanda deoarece Dept. of State are full backing de la Dept. of Defense, plus ajutor relativ usor accesibil de la toate fortele NATO aproape oriunde s-ar afla el in lume atat in interes de serviciu cat si in vacanta, plus ca el are increderea in sine si in mediu tipic americana ca orice problema are o solutie practica simpla, dar eu...eu ma simt in permanenta singur si abandonat de cate ori ies dintr-un mediu familiar mie, si automat tind sa recreez ordine si securitate in jurul meu in mod spontan si de unul singur, de capul meu, semi-planificat, semi-improvizat, asa cam cum e in balcani, sau in adolescenta.

Sunt din ce in ce mai tentat sa cer, la serviciul oficial 1, un transfer de la sectia de strategie de securitate globala la sectia operativa de securitate locala, deoarece asta mi-ar permite sa invat, observand direct colegii activ direct angajati in exercitii si actiuni practice operative, cum sa devin si eu mai nonsalant in legatura cu necunoscutii care imi ies intamplator in cale pe teren.

Ar fi mai simplu daca mi-ar deveni Hector amant cat mai repede, deoarece el e expert operativ, (desi nu in departamentul local, ci in cel regional), si as putea sa invat niste chestii practice direct de la el in afara serviciului, fara ca sa mai trebuiasca sa cer nici un transfer, si sa ma si mut dintr-un birou in altul. Asa ca m-am decis sa mai am putina rabdare inainte sa fac cererea de transfer, si sa vad cum ma descurc la picnicul corporatiei de la sfarsitul lui octombrie, cand se va ivi proxima sansa a clarificarii relatiei mele cu Hector...care sper ca o sa ma invite sa plecam impreuna undeva pentru un night-cap sau o cafea dupa picnicul ala...





Ingen kommentarer: