Mi-am dat seama ca in principal pt mine Olanda reala a reprezentat mai mereu o tara de tranzit, din cauza frecventelor mele vizite prin aeroportul international Schiphol din Amsterdam. Am apreciat in trecut interesul pt confortul angajatilor acelui aeroport, carora li se repartizasera in trecut niste trotinete argintii cu roti cauciucate de culoare alb murdar ff placut de contemplat, si real utile pt parcurgerea holurilor lungi de-a lungul carora calatorii obisnuiti, (care nu faceau parte din grupul privilegiat al angajatilor acelui aeroport), trebuiau sa faca excursii indelungate, intreprupte doar arareori, si numai pe anumite segmente, de benzi rulante ajutatoare.
Mai recent, am remarcat ca interesul principial pt confortul rezidentilor permanenti ai Olandei (vs confortul eventualilor turisti straini) este in continuare sustinut de politica interna a acelei tari, in care se propune acum la nivel parlamentar restrictionarea accesului la cafenelele care servesc hasis numai celor care pot dovedi ca sunt rezidenti permanenti ai teritoriilor acelui stat. Inteleg, desigur, dorinta politicienilor curenti si veleitari olandezi de a arata ca sunt principial interesati de a restrange oportunitatile traficului international de droguri ilicite, insa pe de alta parte, tinand cont ca teritoriile Regatului Olandei, (deci implicit si posesorii unui pasaport sau permis de rezidenta permanenta pe acestea), sunt raspandite pe o ff larga arie geografica a globului pamantesc, nu prea imi dau seama ce ar putea reprezenta o astfel de restrictionare decat poate creearea unui monopol olandez asupra traficului international de droguri ilicite.
Inteleg insa problemele economice actuale care imping din nou Olanda catre acest fel de propuneri cu adevarat disperate, plus ca nu cred ca incercarea, (inevitabil realist destinata esecului), de a acapara monopolul asupra traficului international de hasis ar fi insa primul sau singurul monopol de comert international de substante psihoactive sau de alt fel de bunuri de larg consum asiduu urmarit pt acaparare de Olanda, la nivel istoric, acest stat fiind interesat de-a lungul dezvoltarii sale a capata si monopol asupra traficului de opiu, cafea, tutun, lalele, aur, alte condimente, iar la nivel de participare initiala in cadrul Ligii Hanseatice, chiar de trafic de diferite materiale de lux, cum ar fi blanuri, chihlimbar, rasina, ceara, chiar si de mancare, cum ar fi graul si orzul, ba chiar de monopol mondial integral asupra comertului cu un alt stat atat de fascinant cum ar fi insasi Tara Soarelui Rasare.
Desigur ca Olanda nu putea sa nu participe si la traficul international de sclavi, fiind de altfel pe intaiul loc din lume la mijlocul secolului XVII la eficienta si competenta in acest tip de comert, chiar daca sclavia era ilegala in cadrul teritoriilor ei europeene. Totodata, eu personal am sa indraznesc sa scriu si eu public ca, in ciuda Muzeului Memorial dedicat Annei Frank, si a camerelor cladirilor dedicate memoriei lui insusi Baruch Spinoza, EU personal NU cred in toleranta public declarata la nivel principial a poporului olandez, in realitate majoritar colaborationist in ceea ce priveste expulzarea rapida a persoanelor de origine evreiasca de pe teritoriile lor de cate ori a fost nevoie de a se intreprinde in istorie asemenea expulzii. With respect to Dutch collaboration, Eichmann later said "The transports run so smoothly that it is a pleasure to see."
(...va urma...)
2 kommentarer:
Da, cam așa... Ești militant totuși.
In general incerc chiar in mod principial sa NU fiu, mai ales nu la nivel de comunicare pe un blog declarat apolitic si neveleitar jurnalistic sau educativ, (in real life nici atata !), insa sunt anumite lucruri pe care eu am dorit sa le spun din cand in cand in public, chiar daca nu ma pricep sa le spun cum trebuie, si uneori imi ingadui si eu la nivel de individ sa nu fiu chiar atat de impartial, ca este totusi imposibil, si nici nu stiu daca e recomandabil...eu nu prea le am cu politica, insa am fost impins destul de repejor catre educatie politica aici in Norvegia, si cumva trebuie sa imi clarific (fata de mine insumi) si pozitia asta la un moment dat, ba chiar sa incerc sa inteleg de ce eu personal nu doresc sa fiu angajat politic in nici un fel, nici macar in timpul liber...de fapt cam stiu deja, atat din punct de vedere al istoriei mele structurale si personale individuale, cat si din punct de vedere al relatiilor mele cu alti oameni in timp ce am crescut, si a locurilor si scolilor pe unde am trecut in timp ce imi formam eu personalitatea mea personala si atitudinile sociale si imi stabileam pozitiile mele preferate atat in privat cat si in public, pe timpul liber si pe timp de serviciu, re si diferite servicii/joburi pe care le-am indeplinit sau le indeplinesc...dar desi stiu, tot imi e cam lene sa le descalcesc asa pe indelete, mai ales ca inca nu sunt motivat sa fac nimic practic concret deosebit re vreo schimbare in sens de vreo imbunatatire de pozitie sau atitudine specifica anume.
Send en kommentar