torsdag den 17. maj 2012

Relatia mea personala culturala cu scoala


Cea mai semnificativa amintire scolara a mea este reprezentata de primul meu ghiozdan cu totul si cu totul special, de piele roscat-caramizie, rugoasa la atingere, cu catarame si curele usor supradimensionat satisfacatoare. In rest, am impresia ca pot afirma, fara prea mare efort de introspectie, ca am avut o relatie mediocra-OK cu scoala, fara alte sentimente deosebite placute sau neplacute de semnalat in legatura cu diversele materii scolare...adica zau daca pot spune asa exact care a fost materia mea preferata sau cea mai putin preferata din timpul scolarizarii obligatorii, eu considerandu-le pe fiecare, la nivel principial, utile pt dezvoltarea armonioasa a unui copil, inclusiv a mea personala, desigur, in functie de capacitatile si inclinatiile innascute ale fiecarui copil...eu, de ex, fiind mai prudent din fire, si nefiind niciodata ff interesat de a iesi in mod posibil riscant in evidenta prin ceva anume in societatea mai larga, ma consider destul de multumit ca am avut norocul sa ma nasc, desi cam devreme si pe nepregatite, totusi in general comun banal armonios structural, neavand nici vreun talent deosebit la ceva special care sa iasa cumva in mod posibil ciudat sau remarcabil in evidenta...altii, de ex, se nasc cu aptitudini deosebite pt apreciat muzica, sau alt talent artistic deosebit, altii cu IQ de nivel de geniu, altii cu 2 sau chiar 3 perechi de mameloane, dar e total OK si asa, nu e absolut nici un bai, toate astea pot fi chiar subiecte posibil interesante de abordat in timpul unor activitati de foreplay sexual, si poate doar ultimii au doar poate un risc usor crescut de cancer mamar daca exista tesut mamar in plus sub acele mameloane, (tip de cancer care este posibil si la barbati, desi, desigur, e mult mai rar decat la femei).

Singura nemultumire pe care as putea eu personal sa o relatez in legatura cu activitatile didactice din timpul scolarizarii mele obligatorii, si care sper sa se fi remediat intre timp, in timpul optimizarii dezirabil perpetue a functionalitatii Min Educatiei din Romania, si a diverselor edituri de manuale didactice si diverse carti tehnice educative in lb romana, a fost cea legata de orele si de manualele accesibile populatiei generale de Educatie Sexuala, care mie nu mi s-au parut ca au abordat la nivel prea satisfacator chiar toate intrebarile mele personale despre acest subiect. De ex stiu sigur ca nu s-a discutat niciodata sau nu am gasit eu vreo carte in lb romana, franceza sau engleza despre definitia si importanta virginitatii pt persoanele de sex masculin, si in general nu a suflat nici un diriginte sau profesor de ed fizica si sport, (care au tinut la noi cateva ore de Sex Ed), un cuvintel vreodata despre orientarea sexuala gay, si a trebuit sa astept pana in 1995 sa capat acces la Internet si sa fiu eu martor personal al deschiderii site-ului Amazon dot com ca sa pot sa ma informez in detaliu mai mare despre aceste informatii despre care eram curios.

Ma rog, de rasfoit niste carti in diverse librarii din strainatate pe unde mai fusesem in vacanta mai rasfoisem, dar nu indraznisem atunci, la varsta aia, sa cer valuta de la mama sau, mai ales de la tata ca sa-mi cumpere mie acele carti, plus niciodata nu mi-ar fi trecut prin minte, ca posesor de pasaport diplomatic roman la acea vreme, sa fur vreo carte din asta de undeva. Bibliotecile scolare straine pe unde intrasem eu personal, nici macar cele sponsorizate de Inst Cultural Francez, British Council, sau de USIA, nu mai vorbesc de cea sponsorizata de Vatican, nu contineau carti pe aceasta tematica pe atunci, Karl nu m-a invitat niciodata la el acasa, sa vad daca avea acolo carti din astea, Leena avea in casa carti despre dianetica nu educatie sexuala, Bogdan imi recomanda carti SF, Andrei cartea Interpretarea Viselor scrisa de S Freud, Laila nu avea nici o carte in casa, si nici prietena mea din Bulgaria, la care fusesem acasa, nu avea carti de educatie sexuala gay. Nu am am avut ocazia sa verific librariile si bibliotecile cu carti straine din Moscova, neavand timp acolo decat sa vizitez Piata Rosie, si tabloul panoramic al luptei de la Borodino. Zau daca nu am depus ceva efort in acest sens, desi totusi, la nivel relativ diplomatic, nu de SIE...plus ca nici macar nu eram sigur la varsta aia imediat pre-si peri-pubertara, daca chiar aveam chef sa imi aduc aminte chiar asa in continuu ca la un moment dat va trebui, vrand nevrand, sa incerc sa ma informez la un nivel mai precis.

In paralel primisem si ceva informatii de baza de la parintii mei, care zau daca nu s-au comportat in mod absolut eroic in acest sens, tata chiar ducandu-se sa se informeze el direct ca sa stie ce sa-mi zica si cum sa-mi zica de la un prieten din copilarie devenit intre timp medic, (din pacate specializat in Imunologie si Reumatologie, nu Sexologie, desi totusi facuse un stagiu de Medicina Generala pe undeva pe la tara inainte sa devina specialist), si chiar la un moment dat efectiv cerandu-si scuze fata de mine ca nu se gandise mai devreme sa cumpere din timp vreo carte posibil utila din strainatate, dar tocmai de aia, simtindu-ma, totusi, raspunzator si eu in ceea ce priveste indolenta mea proprie fata de efortul si energia reale necesare care trebuiau depuse pt o cercetare mai riguroasa de nivel academic, inclusiv obtinerea unor informatii intiale de inalta autenticitate si validitate, la o vreme cand inca nu aveam nici acces la Internet, nu am dorit sa ii pun pe ei la un efort educativ si de cercetare atat de mare, si ma simteam obligat sa mai caut si singur.

Ca de obicei, cand e vorba de depus vreun efort real pt a afla si invata ceva anume chiar posibil util, oricat de motivat as putea eu sa fiu in acest sens, intra in actiune si mecanismul meu preferat de lucru, pe care l-am utilizat, si inca il utilizez cu mare succes de-a lungul vietii mele personale si profesionale, tergiversarea...desi nu pot sa spun ca ma pricep in mod deosebit nici macar la asa ceva, care mie imi vine chiar in fire...tot ca de obicei, desi incerc sa lupt (mai mult politic decat practic) la nivel principial fata de mine insumi impotriva fatalismului sau a pasivitatii, sau chiar impotriva alegerii drumului presupus "mai usor" decat a celui "mai pieptis", (desi la nivel realist si probabil si recomandabil drumul "pieptis" este de fapt atat cel mai eficace, cat si cel mai eficient, cat si probabil cel mai larg beneficent pt toata lumea), eu personal ma las in voia sortii, si, mai rau, a ideii de nivel probabil prejudicial ca persoanele de origine romana ar avea, la nivel mediu cultural, o inclinatie caracteristica deosebita pt inventivitate si/sau diverse improvizatii de moment la nevoie...intr-adevar, daca e sa am si eu un talent la ceva anume, acela este de a gasi diverse scuze bune pt viciul meu principal, INDOLENTA, (care ZAU daca stiu cat tine in mod REAL de originea mea "romana"...zau daca nu prefer sa ma declar public o adevarata "corcitura" eu insumi personal decat sa risc sa ponegresc un intreg popor la nivel de Internet...si sa se supere cumva K-man pe mine...ca si asa m-a "deocheat" sa-mi gasesc si eu o data un suflet al altui om numai bun pt afinitatile mele speciale, adica un suflet angajat de un patron corporatist individual al lui personal lucrand, ambii, cot la cot intr-o cladire arhitectural cat mai sexy in ochii corporatiei mele personale individuale, si totodata si ai angajatului de tip suflet personal al corporatiei mele personale individuale, desigur, astfel incat sa ne simtim ambii patroni, fiecare cu angajatul lui suflet propriu, la un moment dat, in viitor, ambele 2 corporatii, cu toate entitatile complexe ce lucreaza in ele, 2 patroni + 2 suflete angajate, plus personalul auxiliar animistic de catre 4 anime pt fiecare corporatie, toti 12 integral si totodata si matur integrativ motivati si legal capacitativ consensual de acord pt un posibil merger oficial corporatist cunoscut azi inca sub denumirea de "casatorie" intre 2 persoane atat fizice cat si teoretic juridice individuale inca in viata, sper, la acel moment...)

Imi e imposibil sa nu remarc (fata de mine insumi), din nr cuvintelor folosite in acest post, inclusiv a celor abstracte si a celor de vocabular juridic, ce relatie culturala complexa si dificil de descalcit si descris a putut exista intre mine si scoala, inteleasa la modul cel mai larg si vag-superficial posibil...si nici nu am intrat in teme de activitati educative specifice sau de relatii interumane cu diversi educatorii si posibili colegi de educatie. Pana la urma, timpul, se pare un educator posibil de tip valet-mentor indulgent si generos fata de mine personal, le-a rezolvat de unul singur pe toate, si sper sa imi rezolve si in continuare alte posibile nedumeriri care mi s-ar mai putea ivi mie personal in legatura cu vreun domeniu specific al cunosterii umane de care as putea deveni eu personal interesat in viitor...mai pertinent imediat probabil, cu deadline recent reajustat in primavara anului 2018, probleme juridice legate de contracte de merger corporatist international...daca dl pres Obama tot a oferit recent o pozitie aparent incurajatoare binevoitoare pt green light la nivel global, (presupun pt statele si regiunile fan pro-USA in presupusul meci amical SUA vs "the rest of the world", sau, mai probabil, RP Chineza), pt casatoria intre persoane cu orientare sexuala homosexuala...Jeeves, help me !



(...alte posibile linkuri mai urmeaza...azi e zi de sarbatoare...)
















3 kommentarer:

Moni sagde ...

aoleu, da' ce postari lungi ai ;))

Rudolph Aspirant sagde ...

E numai din cauza ca efectiv nu am putut invata niciodata sa ma exprim in mod concis in cuvinte in scris...tot timpul scolii, absolut toti profesorii mei de lb romana au notat asta cu rosu pe absolut toate compunerile mele. Ca in fond ideile de baza erau destul de simple si puteau fi exprimate mult mai scurt, sau chiar, fiind deosebit de comune, neexprimate de loc.

Moni sagde ...

Pff, inteleg :)