Pregatiri de sarbatoare

Mai e un pic si vin Rusaliile. Nu stiu ce reprezinta exact acea sarbatoare, insa stiu ca voi avea zi libera oficiala atat la serviciul corporatist 1 cat si 2, si efectiv, dupa o ultima sapatamana de lucru plina de sedinte de relaxare la serviciul 1 si un nr exagerat de solicitari telefonice de phone sex la serviciul 2, in ciuda faptului ca am avut deja ziua libera de 17 mai, (ziua nationala a Norvegiei), simteam nevoia de asa ceva.

Mi-e de asemenea dor sa intru intr-o biserica; nu stiu de ce am simtit si nevoia asta in ultima vreme. Cand eram mic, tin minte ca si tata venea uneori obosit dupa o saptamana posibil mai solicitanta la serviciu, si zicea, "in week-end-ul asta, vom merge sa vizitam o biserica". Am vizitat cu acest fel de ocazii diverse biserici de diverse rituri de-a lungul copilariei mele, unele interesante arhitectural, altele interesante ca interior design. Am pastrat ulterior acest obicei si pt mine insumi cand am mai crescut. De cate ori am avut ocazia sa vizitez un oras nou in interes de business sau business-leisure, la un moment dat am avut tendinta de a cauta biserici locale, (inclusiv sinagogi, sau altfel de temple, chiar si capele corporatiste), de vizitat. Nu fac asta de obicei in timpul calatoriilor de vacanta, deoarece in vacanta prefer sa ma ocup de altceva, si sunt mult prea relaxat ca sa simt nevoia sa vizitez o biserica.

Pt mine bisericile sunt locuri pasnice, in care efectiv poti sa rasufli usurat. E liniste si nu te bate nimeni la cap. Nu ai nici o lectie de facut, e de obicei penumbra si racoare, uneori chiar exista elemente decorative stralucitoare frumoase de admirat. Chiar daca e vreo slujba, lumea e de obicei disciplinata si se conforma unui anume program sau ritual in mod relativ ordonat. Atata vreme cat esti pasnic si civilizat, nu te obliga nimeni niciodata sa participi si tu la acel ritual, cum s-ar intampla in multe alte locuri din societate, unde chiar trebuie sa te straduiesti sa te conformezi cat mai standard constiincios posibil asteptarilor adesea nerealiste si utopice ale diversilor manageri, leaderi de grup, sau diversi colegi facilitatori de grup. Mie si tata mi-a zis, cand eram mic si vizitam vreo biserica crestina impreuna cu el, ca atunci cand intri intr-o biserica crestina nu e obligatoriu sa te inchini sau sa te rogi neaparat lui D-zeu intr-un fel anume, si e total OK sa stai linistit o clipa si sa te gandesti la ce vrei tu, sau chiar la nimic, daca nu iti vine nimic in minte.

Anul asta Rusaliile cad pe 27 mai aici in Norvegia, insa ziua mea libera va fi luni, pe 28 mai. Deoarece nu stiu exact ce trebuie sarbatorit de Rusalii, am sa celebrez sfintii care mi se par mie mai simpatici sarbatoriti in acea zi de 28 mai, sf Bernard din Menthon, (un tanar ales educat dintr-o familie nobila din regiunea Savoia, care a refuzat cu incapatanare si probabil adevarata integritate personala sa se insoare cu o tanara incantatoare de familie buna, sarind chiar pe geamul casei parintesti ca sa scape de acolo, si a preferat sa se calugareasca sub Benedictini, lucrand intreaga viata ca misionar printre popoarele pagane care traiau salbatice in Alpi la acea vreme a indepartatului secol X, ultimul lui act fiind unul cu adevarat caritabil de a fi reusit sa impace doi nobili extrem de suparati unul pe altul, si devenind ulterior patron al schiorilor si alpinistilor), si sf William din Gellone, (var cu Charlemagne, loial acestui mare leader, si expert leader militar al unei armate cu adevarat multi-etnice si multi-culturale alcatuita din franci, burgunzi, provensali, aquitanieni, gasconi, si salbaticii goti cu adevarat barbari, si pe deasupra si erou al Cantecului lui Guillaume, un single ff popular pt chiar 2 secole ulterioare, si fiind mentionat, ca erou, intr-un intreg album de cantece ff populare chiar timp de 4 secole ulterioare).