Dupa un an si jumatate de indurat sedinte obligatorii de relaxare la serviciul corporatist nr 1, si dupa ce am fost si anuntat recent ca nu mai sunt bani la serviciul nr 2 de phone sex pt a-mi plati si mie drumul si cazarea la cursul de creative writing de scenarii de conversatii erotico-porno tinut in orasul norvegian reprezentativ pt curentul Art Nouveau, ma simt acum obligat atat din cauza ca ma baraie mama la cap sa imi planific sa ma relaxez in mod autentic, cat si tata ca trebuie sa invat sa am grija de mine, cat si bloggerul pt tineret CLM cu intrebari iscoditoar-educative despre unde avem de gand sa ne petrecem vacanta de vara, sa ma gandesc si eu in mod deliberativ oare caror companii si bugete nationale sa le aloc pt utilizare, (si probabil si risipa ulterioara), ceva bani de provenienta bugetara romana si norvegiana din contul meu...
...in care in acest moment iar au ramas cca numai 100 de Euro pana la urmatoriul salariu, pt ca bloggerul Mircea Vladut, cu un articol recent despre Muzica si diverse Tipare m-a determinat sa dau 15 Euro pe o revista culturala cu un articol despre ultimele descoperiri neurostiintifice legate de influenta muzicii asupra creierului uman, iar restul banilor din salariu cheltuindu-i deja pe sucuri sanatoase pt micul print si diverse reviste porno cu poze si instructiuni posibil utile reciproc-educative + diverse povestiri clasic romantice. Insa noroc ca am fost recent anuntat ca statul norvegian imi e dator niste bani, asa ca nu imi pun iar problema cersitului de bani proveniti din pensiile parintilor mei, deci iar din buzunar de contribuabil roman, pt a patrona in mod altruist-filantropic acele companii si bugete straine.
Oricum, dupa parerea mea, in aceste vremuri dificile pt economia globala, (care se observa deja din paragrafele de mai sus cat este de interdependenta in sens circular de invartit banii de colo colo pt a petici diverse gap-uri sau gauri in acest ciorap destul de vechi), trebuie sa dau dovada de un inalt spirit etic atunci cand voi incerca sa ma decid unde sa realoc acesti bani din buzunarele contribuabililor norvegieni, care imi vor fi incredintati tocmai mie pt a incerca sa salvez in mod altruist bugetele unot tari mai putin norocoase.
(Cand e vorba de un instrument financiar atat de abstract cum sunt banii, in legatura cu care pana si economistii de nivel de Premiu Nobel inca nu s-au pus de acord la ce oare folosesc, si daca functioneaza, per global, in mod posibil dirijabil sau total haotic, eu personal nu pot avea pretentia ca niste obiecte atat de vag-eluzive ar putea fi vreodata proprietatea mea personala, ci doar asa ca un fel de spirite sau efluvii care trebuie puse in miscare de colo colo, ca si cum ai sufla intr-o corola de papadie, pt ca totusi nu prea cred ca sunt de nivel de organisme vii capabile de reproducere autonoma.)
6 kommentarer:
de fiecare data cand ai amintit de bani pe blog, erai lefter. sau ma rog, cel mult 100 Euro. si nu da vina pe Mircea V, ca nu in aia 15 euro ai stat tu. oare ce poti face cu banii? stiu, ai ceasuri scumpe, pantofi, etc. dar n-ai masina de intretinut, copii de crescut, etc
Pai eu de cand ma stiu sunt lefter ! Insa, din fericire nu am fost flamand sau lipsit de haine calduroase si incaltaminte protectoare niciodata. Tu de ce crezi ca pe mine a trebuit si trebuie sa ma intretina bugetar aproape intregul mapamond si de ce parintii mei au fost ingrijorati re sa ma ajute si pe mine sa am un venit cat de cat stabil si o eventuala pensie care sa nu depinda catusi de putin de bugetul mereu greu incercat al Romaniei si de conditiile anticipate ale sistemului de pensii de acolo ? Eu personal habar nu am avut niciodata ce fac cu banii, de unde vin, unde se duc, nu ii urmaresc, efectiv vin si pleaca, exact ca puful de papadie, si, dupa diferite aventuri a devenit ff clar pt toata lumea ca eu personal va trebui sa fiu in continuare intretinut de altii, desi preferabil de unii care au de unde si sunt si asa mai altruisti din fire fata de oamenii risipitori de bani de contribuabili onesti de genul meu...asa a cazut SUA la Consiliul de Familie la care s-a decis izgonirea mea de buna voie si pt binele meu din tara mea natala, a cazut si intreaga UE, si au ramas Norvegia vs Australia, cu tata, economist de orientare preferentiala Friedman fiind pro-Norvegia, si mama, economist cu orientare preferentiala Keynes fiind pro-Australia.
Pot sa imi si inchipui si acum ce se discuta la conferintele in contradictoriu din jurul mesei din bucataria apartamentului parintilor mei, care din acesti 2 economisti a avut dreptate si a carui teorie prezinta aplicatii mai concrete practice beneficiale pt oamenii de genul meu care nu sunt in stare decat sa consume bani dar nu sa produca acesti bani niciodata !
Doar o corectie re ceasuri: eu nu am avut niciodata ceasuri scumpe, eu sunt total pro-Timex, de ani de zile, si, din cand in cand, pt culoare sau stare de spirit mai jucausa, Swatch, sau mai recent in Norvegia, Gul sport rezistent la apa.
Ma faci sa ma simt responsabil, adica vinovat! :)
E OK, nu e nevoie sa te simti tu vinovat, mai ales ca pe mine ma tenteaza te miri ce re cumparat diverse reviste, plus ca nu mai zic ca, dupa ce am dat si banii pe revista aia, TOT nu am citit acel articol ! Insa am pus revista de o parte, la loc de onoare, chiar langa pat, pe noptiera, NU am aruncat-o doar asa neglijent pe masuta din sufragerie, asa ca mai exista o sansa sa o iau in mana la un moment dat.
Send en kommentar