Initial avusesem de gand sa scriu un articol patriotic, (dupa o idee furata de la blogger-ul Mircea Vladut), despre cum imi suna mie substantivul propriu Romania rostit in diverse limbi straine, insa mi-am dat seama ca acesta este un exercitiu e diplomatie deosebit de complicat, deoarece trebuia sa aleg totusi niste limbi straine in detrimentul altora pe care nu le-as fi putut practic mentiona, (mai ales ca pe glob se vorbesc cca 6809 limbi straine distinct diferite, din care cca 230-260 sunt vorbite numai in Europa), asa ca m-am decis sa scriu un articol mai usor, mai la nivelul meu intelectual de individ mediu de inceput de clasa a 6-a care deja viseaza la proxima vacanta, despre substantivele mele proprii preferate.
NU am de gand sa ma angajez in prea multa diplomatie in legatura cu acest subiect, mentionand in treacat ca eu personal consider diplomatia o activitate umana care nu e de loc genul meu...desi bunicul meu isi dorise, tot pe considerente deosebit de practice, (constand in faptul ca nu aveam absolut nici o posibila inclinatie sau abilitate profesionala posibil identificabila, si educator nu doream sa ma fac), sa ma vada ajuns diplomat profesionist, iar tata chiar preluase ideea la un moment dat la un nivel mai realist personalizat sugerandu-mi un posibil ideal de cariera de a lucra ca ospatar ducator de tavi cu cesti de cafele in cadrul unor diverse servicii de protocol, insa eu, ca de obicei, NU l-am ascultat pe tata, si in loc sa ma antrenez ca ospatar macar in cadrul unor localuri comune, am inceput sa imi doresc la un moment dat sa devin carator de tavi de tip figurant scenico-cinematografic...desi pana si eu reusisem sa imi dau seama chiar inca de pe atunci ca nu am si nici nu voi avea vreodata nici talentul, nici anduranta, nici disciplina, nici abilitatile unui figurant care chiar poate deveni ulterior un autentic star, asa ca pana la urma m-am lasat si de cursurile de actorie de la Sc Populara de Arta din Bucuresti, printre alte lucruri de care m-am lasat eu in viata mea...inlocuind TOTUSI acea activitate de ucenic de actor amator cu cea de fumator dependent de nicotina...chestie pe care o mentionez ca sa nu se creeze cumva impresia gresita ca nu as fi si eu motivabil in legatura cu vreo activitate anume...ca mai toti oamenii, (probabil), in fond, activitati producatoare de placeri facile total nerecomandabile, ba chiar si costisitoare, (si nu numai pt mine, ci chiar larg social), pe termen ceva mai lung...
Deci, nesocotind toate cele peste 100 000 de alfabeturi posibile ale lumii, nemaipomenind si cate semne diacritice or mai fi, am sa utilizez keyboard-ul meu norvegian, (ca sa nu fiu chiar total "nesimtit american", mai ales ca am impresia ca in cercurile ospatarilor, si nu numai ale lor, din Europa e cam dispretuita acea presupusa ignoranta si superficialitate crasa considerat "tipic" utilitarist pragmatic nepoliticos americana, la fel cum, invers, in cercurile ospatarilor americani, si nu numai, este dispretuita presupusa stratificare rigida si oarecum nemeritata pe caste si clase asa zis "vechi aristocratice" europeene), si am sa mentionez cateva substantive proprii preferate, categorisite total la intamplare, dupa criterii total neclare, si in mod taxonomic total nestiintific. Imi cer scuze anticipate tuturor substantivelor proprii sau fanilor lor care s-or putea simti ofensati/ofensate ca nu le-am mentionat, chiar daca mi-o placea si de majoritatea lor daca mi-ar fi venit in minte in momentul respectiv...zau, mai usor si totodata eficient ar fi fost sa mentionez substantivele proprii care NU imi plac, ca precis sunt mai putine, insa m-am decis sa nu fiu "negativist".
Printre substantivele proprii de origine geografica placute mie, (desi despre ele nu as putea sa spun ca stiu neaparat ceva deosebit, sau pe unele nici nu le-am intalnit vreodata in realitate), se afla: Obi, Donau > Danube > Dunarea> Danube, Carpatii (FARA filtru !), Milcov, Melanezia, Malgache, Okinawa, Zanzibar, Zambezi, Turcia, Turkmenistan, Gobi, Australia, Padua >> Padova, Kilimanjaro (cu zapezi cu tot), Qatar, Bombay, Navarre >> Navara, Sicilia, Hebride >> Hebrides, Millet > Milet, Mamaia, Sevastopol.
Printre numele cu rezonanta istorica deosebita, (sperand ca nu apartin oameni autentic prea rai, desi este posibil sa se intample), imi plac: Odoacru, Charlemagne, Ludovic >>> Louis, Titus, desigur si Livius > Liviu, Antoninus > Antonio > Anthony, Benedict > Benedictus, La Mole, Quintus, Sulla, Aurelian > Aurelianus, Marcus > Mark >> (desigur din cauza bancului o idee cam prea grosolan jignitor, insa si din cauza ortodoxiei o idee cam prea rigida) Marcu, Henri > Henric > Henry > Heinrich > Henrich, Luca > Lucas > Luke, Tudor > Teodoric, Colbert.
Printre numele proprii de persoane, (din care unele pot fi si ele de oarecare rezonanta istorica, indiferent daca reprezinta nume de familie sau prenume si nici unul nu trebuie inteles ca neaparat apartinand unor persoane cunoscute mie, ci doar nume care imi starnesc sentimente favorabile de simpatie, fie de posibile persoane reale sau personaje literare sau de teatru si film), imi plac: Haugen, Marin, Tudor > Toader >> Teo > Theo > Teodor, Walt > Walter, Wellington, Winnifred, Olguta, Cristina, Claudiu > Claudia, Cecilia, Alecsandri > Aleksander > Alexandru, Sebastian, Eugenia > Eugenie >> Eugen, Anna > Ana, Costin, Cosmin, Stein, Steinberg, Saul, Rollo, Judy, Minnie, Minniver, Olufsen, Bjornson, Bjorn, Bjarge, Beryll, Berit, Bjørn, Blumberg > Bloomberg, Astrild > Astrid, Gabriel >>> Gaby > Gabi >>> Gabe, Ion > Jonas > Ioanid > John > Johnny, Shirley, Milou.
Printre substantivele proprii diverse, imi plac: Ångstrom, (care cred ca e si cu trema pe "o", insa nu am trema in keyboardul norvegian), Money (numele unei reviste pe care nu am cumparat-o si nu am citit-o niciodata), Okapi (numele unei reviste franceze pt copii de sc generala), Pif, Monocle (alta revista), Conde Nast (o firma care publica reviste, printre care si Vanity Fair).
(...linkuri mai urmeaza...)
4 kommentarer:
Si Vienela nu iti place? Ti se pare ca este un nume urat? :))
Noapte buna, somn usor, Odorica
Multumesc.
Ba chiar ma intriga pt ca nu stiu de unde vine ! Nu imi vine sa cred ca nu ti-ai iscodit parintii in legatura cu asta ! Mie mi-au spus povestea alegerii numelui meu chiar si fara sa ii intreb. Mie mama mi-a zis ca imi povestea o gramada de chestii cand eram mic de tot, bebelus, inclusiv isi barfea toti sefii si colegii de la serviciu...ca atunci cand am fost eu prima oara pe la 5 ani impreuna cu ea in vizita la ea la serviciu, deja stiam totul despre acel birou si m-am dus asa nepasator ca un inspector in inspectie, plus ca toti s-au ridicat de pe scaune si mi-au zis in cor, "sa traiti, bine ati venit tovarase inspector general !", si pe urma fiecare a inceput sa imi prezinte ce de lucruri faceau ei acolo la serviciu si ce de ocupati erau, de parca voiau vreo felicitare de la mine personal, si eu le-am zis (in gand desigur), "gata, gata cu atata lauda de sine, ca nu asta ma intereseza pe mine, pe mine ma intereseaza sa fiti cuminti, disciplinati la lucru, fiecare asezat pe scaunelul lui, si politicosi cu mama mea, nu ma intereseaza ce alte treburi aveti voi de facut acolo...gata, v-am evaluat, am vazut ca sunteti respectuosi, asta conteaza intr-un colectiv, bravo, asa sa lucrati si in continuare, dragi tovarasi" !
Send en kommentar