De ce oare nu am reusit sa ii raspund lui D. la intrebarea esentiala despre care e mancarea mera preferata ? Nu poate sa fie singurul motiv acela ca mi se incetineste cognitia de cate ori stau de vorba cu el sau il vad si dau in balbaiala (deja am inceput sa capat antrenament, observ, si in aceasta privinta, si chiar am ajuns la date nr. 2, pe la mijloc, sa ma simt chiar inspirat si, poate ca are si el dreptate intr-un fel, oarecum creativ.)
Dar sa le luam pe rand si poate ca ma lamuresc si eu asupra preferintelor mele alimentare pana la urma.
Dulce: Nu prea imi place, nu prea imi plac dulciurile in general. Aici am sa dau chiar un copy paste din ce am scris pe forum sub threadul "dulciuri preferate". Imi place placinta cu mere pe care mi-o gatea mama din cand in cand cand inca eram in Romania. Am avut o faza odata, acum vreo 4-5 ani, cand am mancat mai multa ciocolata, poate ca eram deprimat, dar a trecut. N-am mai mancat ciocolata de nu stiu cat timp, nici nu mai tin minte. Ultima prajitura pe care am gustat-o dar n-am terminat-o a fost o bucata din checul cu miere pe care l-a adus stagiara norvegiana asiatica care a terminat stagiul, in ultima ei zi de lucru. A gustat ca o bucata de paine, poate o idee mai dulce. Nu semana cu checul pe care il face uneori mama mea. Dar nici ala nu-mi place prea mult. Doar apple pie. Despre alt fel de prajituri nu stiu exact ce as mai putea sa zic. [Aici, trident, Nemesis-ul meu de pe forumul functionarilor profesionisti bucuresteni, a intervenit: "tu, iubire, este dulciul meu favorit"]. Tocmai mi-am amintit ca am mancat si eu o data profiterol, cred ca aveam cam 8 sau 9 ani si m-a dus mama la o cofetarie sa-mi arate ce e aia profiterolul. E ala cu niste gogosele mici in el, nu ? Nu mai tin minte de loc ce gust avea. Tin minte doar numele, ca mi-a placut cum se cheama. Vag, cred ca tin minte ca nici nu l-am mancat pe tot atunci, am gustat si eu acolo ca sa nu o refuz pe mama, nu-mi placeau dulciurile nici cand eram mic. [trident: "vrei sa te duc undeva sa-ti arat ce e aia savarina?"]. O fi vreo aluzie din partea ta, nu stiu, nici nu ma intereseaza, totusi repet aici, ca am mai scris parca pe undeva inainte, nu pot sa sufar savarinele. Eu nu mi-as fi cumparat singur niciodata, evident, nu cumpar prajituri nici cadou pentru altii deoarce nu imi plac mie in general si eu dau doar cadouri care imi plac si mie (ca asa sunt eu, narcisist). Dar mama mai cumpara cateodata prajituri si stiu ca nici macar pe departe nu ma tentau savarinele. Tin minte una din foarte putinele dati cand am intrat vreodata in vreo cofetarie, a fost cam cand aveam 14 ani si m-a trimis mama sa cumpar niste cremsnituri ca ii veneau colegele alea fete batrane in vizita. Si m-am dus, le-am luat, dar nu am fost atent, am pus niste carti peste ele in punga, pana am ajuns acasa erau storcite de tot, facute praf. Tin asta minte pentru ca a fost una din putinele dati cand chiar s-a suparat mama pe mine. Mi-am adus aminte ca prajiturelele cu lamaie imi plac si mie. Nu stiu de ce, insa, mama nu le facea mai des. Cred ca ultima data cand am mancat din astea a fost acum 3 ani. Ideea de banane trase in ciocolata, la fel ca si de capsuni invelite in ciocolata (am vazut ca sunt foarte populare aici, descrise prin reviste) mi se pare de-a dreptul yucky. Dupa parerea mea, singurele fructe care s-ar potrivi cu ciocolata ar fi: merele, portocalele si piersicile/nectarinele. Combinatii de genul asta am mancat si eu pe atunci, acum vreo 5 ani, cand am mancat ciocolata o vreme. [Aici a intervenit pc7: "merele cu ciocolata nu se potrivesc deloc, da deloc! merele se potrivesc cu caramelul"]. Eu, continuand imperturbabil:
Dar After Eight ii place cuiva ?
Eu n-am mai mancat de mult, dar nu stiu de ce ma gandesc la ele de vreo doua zile, desi sunt inca in dubiu daca sa-mi cumpar sau nu. Ma gandesc ca daca spune cineva ceva frumos/interesant despre ele aici, imi va fi mai usor sa ma decid daca sa-mi cumpar pana la urma. [trident, ceva mai binevoitor: "da, am mancat after eight cu menta si a fost emga misto. cred ca mi-a luat 20 de minute pt o cutie vezi ca o sa te altereze la silweta"]. [Melania: "da, si mie imi plac mult dar dau dependenta"]. Bine, am inteles, deci nu o sa-mi cumpar, ca doar nu vreau sa fiu gras dependent. [Melania: "cum adica, noi suntem grasi dependenti?"]. NU, doar ca ati zis ca After Eight cauzeaza ingrasare si dependenta, si eu nu vreau sa ma capatuiesc cu nici una din ele, deci am renuntat sa-mi mai iau After Eight. [trident: "nu stii ce pierzi. oricum lupta cu kilogramele nu e total castigata pt tine"]. Niciodata nu am fost obsedat de lupta cu kilogramele. Eu sunt mai mult interesat in alt fel de lupte. Si alea, mai mult sa le privesc la altii, nu sa particip eu la ele, ca sunt fricos, v-am mai spus. (Uite-asa ma chinuiam eu pe forumul ala sa ma clarific intotdeauna pana am obosit.) Mi-am adus aminte ca imi plac unele fructe confiate si, uneori, martzipanul. In Norvegia martzipanul este foarte ieftin relativ la alte mancaruri, de Craciun se fac copiilor cadou porci de martzipan destul de mari, cam cat doua portocale puse una langa alta de mari. Eu anul asta nu mi-am cumparat, te saturi de martzipan pentru un an intreg numai daca te uiti la porcii aia. [MumaPadurii: "Bai, da de cozonaci (...) nu zice nimeni?"] Cozonacii: numai cei pe care ii facea odata bunica mea pe cand traia, Dumnezeu s-o ierte (desi in mod sincer nici nu ar avea de ce sa o ierte deoarece nu cred ca a comis nici o data vreun pacat in viata ei.) Nici una din fetele ei (mama si surorile ei, adica matusile mele) nu au reusit sa re-faca cozonacii atat de buni cum ii facea bunica mea. In ultimii ani, de Paste sau Craciun nici nu s-a mai facut cozonac la noi in casa ca tot nu prea manaca nimeni, tata are diabet tip II, mie nu imi plac dulciurile in general, asa ca mama a zis pentru cine sa mai faca si cozonaci. A mai cumparat de la cofetarie/brutarie asa ca sa fie in casa. [cosmina-gabriela, un pic mai tarziu: nu mi(mai) plac (After Eight)..mi-o adus tata unele din amsterdam cu ceva crema de lamaie si zac de vreo 2 luni ...Le vrei Craci?"]. Nici nu-mi pot inchipui After Eight cu lamaie, cred ca ar fi gretoase.Ce crezi tu, ca mi-as dori vreodata resturi de mancare de la tine, sau mancarea veche pe care nu te induri tu sa o arunci ? Du-le si tu la o biserica undeva, la un leagan de copii. Chiar daca oferta era de buna credinta/compasiune/mila, raspunsul final e tot: NO, HELL NO. [pc7: "eu o prefer pe asta"- urmeaza poza Dinner mints]. N-am gustat din astea niciodata, dar la prima vedere mi se par un echivalent generic mai putin calitativ decat After Eight, iar eu sunt extrem de prentetios la brandurile pe care le pun pe mine sau in mine, caci tin la corpul meu tot atat de mult cat tin la suflet, si asta nu e numai din narcisism, e si pentru ca My Body Is My Temple, vezi Paul catre Corinteni-scrisoarea 1 (tot aia unde se infiereaza desfranatii, adulterii, homosexualii, etc.) : 1 Corinthians 6:19-20: "Do you not know that your body is a temple of the Holy Spirit, who is in you, whom you have received from God? You are not your own; 20 you were bought at a price. Therefore honor God with your body," (1 Cor. 6:19-20). Eu in general sunt de acord cu Paul, mai putin unul sau doua cuvinte de la punctul 9, dar asta e probabil mai mult din cauza ca numele Paul nu are conotatii bune pentru mine, decat din alte cauze. Cred ca din punct de vedere educativ, era per total bine intentionat, pentru familii stabile, impotriva BTS, etc. Iar cu adulterul sunt total de acord, am mai scris deja pe Blogurile pe care le-a arestat Vlad, ca eu dpdv principial sunt impotriva tentativelor de seductie a celor sau acceptarii seductiei de la cei angajati in ekteskap/partnerskap/samboerskap (desi tot acolo am recunoscut ca am gresit o data in viata mea la punctul asta, dar ca nu am avut intentia de a rani pe nimeni, si mi-am promis de atunci ca nu o sa mai fac.)
A propos de diverse tipuri de ciocolata cu menta, a gustat cineva vreodata
[vmc: "nu pot sa cred ca ai citat din biblie in limba engleza . sa-ti dau un link in limba romana? sau a fost intentionat? (Paul e cunoscut in Romania ca Pavel)"] [Mephistopheles: "Eu deloc. (Nu sunt de acord cu Paul). Mi se pare ca denatureaza grav si dogmatizeaza invataturile tolerante, frumoase si umaniste ale lui Isus. Iar bisericile practica in general crestinism a la Pavel, nu a la Iisus."]. Eu nu am citit Biblia niciodata, am avut o data sau de doua ori o Bilie adevarata in mana, dar am rasfoit-o doar pe la Geneza si o data am deschis-o la intamplare sa vad ce-mi pica, ca si cum ai deschide un fortune cookie. Citatul de mai sus il stiu din cautari mai vechi pe net in legatura cu, evident, punctul 9, nimic altceva. Stiu ca in Romania ii zice Pavel, mai ales acum ca mi-ai adus aminte tu, eu ma gandeam la un alt Paul despre care am impresii proaste si de-aia l-am bagat si pe el acolo, nu am avut intentia sa blasfemiez.[vmc: "am si eu o mica curiozitate (...) cand lucrai ca interogator care se intalneste atat de frecvent cu delirul religios, nu ai fost curios ce scrie in biblie?"]. Eu nu am vazut chiar asa de multe cazuri de delir religios, nici prea putine, dar nici excesiv de multe. Pai la ce imi trebuie sa stiu Biblia, doar nu o sa intru in conversatii contradictorii pe teme teologice cu un individ cu delir religios de la care incerc sa obtin, mai presus de toate, informatii cat mai credibile, asta ar mai lipsi ! [vmc: "nu stiu, zic asa, ca sa stii cel putin cat e informatie si cat e imaginatie. te pricepi asa bine la mitologie (sunt convinsa ca nu ai avut subiecti de interogat care se credeau Afrodita sau Diana) si nu ai citit o carte atat de la-ndemana (chiar si numai de curiozitate)"]. Pai povesti din mitologia greaca am tot citit de cand sunt copil, ca si basmele de altfel, astea imi plac foarte mult, dar nu ma consider expert, stiu cateva povesti si cativa zei, nu mai multe, dau si eu pe wiki cand sunt curios despre ceva, ca toata lumea. Dar Biblia mi se pare (mie, cel putin) o carte foarte plictisitoare care nu imi starneste nici o curiozitate sau fantezie deosebita, e ca un fel de set de povestioare cu morala si niste reguli, poate ca o carte de eticheta, intr-un fel, si nici macar dpdv estetic nu e textul chiar asa de frumos scris, prefer mult Flaubert, de exemplu, ca stilistica. Asa, biblii frumoase aurite am mai vazut pe net si da, unele arata frumos. [trident: "si mie"]. [Doftoroiu': "Pai citeste-o... numai pentru " Cantarea cantarilor" macar, si tot merita!" (...) "cu "Cantarea cantarilor" am zis sa inceapa omu`cu ceva placut, pe urma, inseninat, trece si la intrebari existentiale de tipul Eclesiastului sau cartii lui Iov...."]. Re. Cantarea Cantarilor, am auzit de ea, dar in clipa asta zic: cui ii trebuie sa citeasca din Cantarea Cantarilor cand o poate resimti live in viata reala ? Poate sa foloseasca, citita, doar mult mai tarziu, daca vrei cumva sa-ti aduci aminte de si sa "retraiesti" (desi va fi imposibil) ceea ce ai trait odata mai devreme. Iov si Ecleziastii habar n-am cine sunt si in clipa asta nu ma intereseaza nici macar din curiozitate intelectuala. Eu voi ramane probabil dpdv interpretativ-descriptiv pe temele de mitologie antica greaca deoarece povestile alea mi se par mult mai misto, mai dinamice, mai ilustrative si chiar mai apropiate de realitate intr-un anume fel, mai ales re. relatiile dintre zei si relatiile dintre zei si pamanteni. [Vlad: "Drcrăciun, da, alea din mitologia greacă sunt mult mai umane, spre exemplu ăla care îşi mânca permanent proprii copii, sau regina aia care a făcut sex cu un taur, şi şi-a sechestrat apoi copilul într-un labirint, etc"]. Imi mentin parerea re. mitiologia greaca antica, avem destule cazuri oribile de abuz de copii in zilele noastre, exista si bestialitate, iar mancatul copiilor este un vis relativ frecvent intalnit la noile mame. Mie continua sa imi placa faptul ca zeii aveau caracteristici umane ca invidia, ura, nestatornicia, narcisismul, dragostea, tot felul de slabiciuni pur umane, etc., plus ca muritorii aspirau sa fie si ei zei, plus ca zeii se pricepeau sa manipuleze muritorii dupa placul lor, desi uneori le era si mila fata de ei si ii ajutau in loc sa le dea in cap. Toate aceste drame se intampla in fiecare zi, din perspectiva mea, printre mai toti oamnii din lume. Foarte realist, desi nu exclud de loc si figurativul romantios. Si ala e misto. Plus, pentru cei astfel inclinati (eu nu sunt printre ei), la drept vorbind, si poezia si muzica/tonalitatea din fundalul acelor drame. Tot misto, inteligibil pana si pentru mine care nu ma pricep de loc la poezie si muzica. [Doftoroiu': "vad ca-ti place mai mult ceea ce se poate ecraniza la meserie cu orlando blum si bred pit....stapanu`inelelor sau hari pocar nu sunt si ele realiste, ilustrand viata de zi cu zi a muritorilor? dar de miniclorioamele(whatever...) din tanaru`anakin ce zici?"]. Nu stiu ce sa raspund, nu am inteles prea bine ce ai vrut sa intrebi sau sa comentezi, nu imi place SF-ul, nu am citit Harry Potter sau vazut vreun film cu el, nu ma pasioneaza nici Orlando Bloom, nici Brad Pitt, cu totul altii sunt actorii mei preferati. Star Wars I l-am vazut si eu dar demult, nu m-a impresionat in mod deosebit, in afara de Harrison Ford ca pilotul ala mai rebel si roboteii R2D2 si alalalt, nu stiu cum il cheama. Mie mi-a placut mai mult ET, sunt fan Spielberg > Lucas. Nu o sa-mi cumpar After Eight pana la urma, nu de teama de ingrasare sau dependenta, dar pur si simplu nu am pofta de After Eight. Mi-am adus aminte de cand mi-a aratat mama cum se "bate" halvita, cred ca pe cand aveam vreo 6 ani poate, abia intrasem la scoala. Nu mai tin minte insa cand e sarbatoarea aia cand se bate halvita si cum se cheama ea. Cand eram mic am facut asta cam vreo 2 sau 3 ani la rand, pe urma mi s-a parut plictisitor. Si nici nu mancam halvita ca nu-mi placeau nucile si gustul prea dulce ca de miere. Nici acum nu-mi prea plac nucile, nici alunele sau migdalele de nici un fel. Stiu ca exista niste alune numite Brazilian Nuts (iar mi-am amintit de Ahile cu Brazilia lui cu tot !), dar n-am gustat niciodata.
Sarat: Nu imi plac mancarurile foarte sarate. Nu imi plac in mod deosebit carnatii, sarmalele, de Craciun, aici, in Norvegia, am mancat pinnekjøtt (un fel de coste de oaie, care mi s-au parut foarte sarate; de altfel trebuie lasate in apa sau lapte 24 de ore inainte de preparare ca sa se desareze, dar si asa, tot sunt prea sarate in final.
Dintre mezeluri, doar Genoa salami, sau ceva asemanator cu el.
Imi place ideea de Marea Moarta.
Acru: Imi plac unele muraturi din cand in cand, mai ales conopida murata, si felii de morcovi murati, kosher pickles imi plac uneori, alteori mi se par cam prea dulci. De varza murata nu prea imi place. Citricele imi plac, mai ales lamaile si portocalele, mandarinele doar rareori, de grepfruituri chiar trebuie sa am chef.
Amar: Imi place grepfruit juice mai mult decat cel de portocale. De la o vreme aici m-am obisnuit, observ, sa beau Schweppes de toate felurile, deci cred ca a inceput sa-mi creasca dorinta de amar (si usor acru totodata.) Imi plac samburii de caise .
Pana la urma tot nu m-am lamurit care este mancarea mea preferata. Poate imi pot fi de ajutor unii comentatori, daca se incumeta sa imi ofere cateva sugestii din care sa imi aleg si eu unele posibile preferinte, care sa ma caracterizeze mai bine.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Si acum, bine separat de preferinte, in ceea ce ma priveste pe mine personal oricum, iata citatul pe care mi l-a servit pe Imed pc7 (plus raspunsul meu la el), dupa ce am m-am "out"-at pe Imed:
Sper ca nu in ceafa.
Sa stii ca de fapt m-am speriat, pe bune, o clipa cand am citit asta.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Si acum, bine separat de preferinte, in ceea ce ma priveste pe mine personal oricum, iata citatul pe care mi l-a servit pe Imed pc7 (plus raspunsul meu la el), dupa ce am m-am "out"-at pe Imed:
pc7 wrote:
io marturisesc ca desi n-am tras niciodata cu o arma de foc, sunt sigura ca pt drcraciun n-as avea nevoie decat de un singur glont
-------------------------------------
eu:Sper ca nu in ceafa.
Sa stii ca de fapt m-am speriat, pe bune, o clipa cand am citit asta.
Ingen kommentarer:
Send en kommentar