Fallout

Voiam sa mai adaug ceva re. "coming out" in fata forumului in mod cam dramatic in stil deus ex machina acum cateva zile, sa stiti ca aproximativ cam asa mi se intampla adesea si in real life pe masura ce cunosc oameni, adica nu zic de la inceput "Hello, my name is X and, by the way, I'm gay." Eu sunt "closeted" destul de mult timp la inceput cand cunosc oameni noi, pe urma incet incet in functie de cum evolueaza relatia ma mai dezvalui si despre asta, desi uneori nu ma dezvalui de loc, de exemplu sunt probabil fosti oameni cu care am lucrat chiar o vreme si tot habar nu au asta despre mine. In nici un caz la serviciu in real life nu vorbesc despre asta cu absolut nimeni niciodata. Treaba lor ce or gandi despre mine. Ca pe mine in general tot vor sa ma fixeze colegii sau sefii cu diverse femei, din cand in cand, cam asa se petrece in cazul meu. Eu nu-i contrazic , dar nici nu le urmez indicatiile si pana la urma ma lasa in plata domnului, desi din cand in cand tot mai incearca unii din ei. Eu nu am nici o intentie sau interes de activism politic in zona gay, de bloguri si chestii din astea nici nu mi-a pasat pana cand nu am ajuns in Norvegia la 30 de ani. Daca ar fi chiar ceva despre care mi-as dori sa devin mai activ cumva ,daca este posibil si realist in viitor pentru mine, asta ar fi:

1. activism impotriva exploatarii minorilor (chiar am indraznit de foarte curand acum 2 zile chiar sa trimit un e-mail critic catre o publicatie online care publicase pe site o poza oarecum inappropriate (nu chiar rau de tot ca nu zic ca ar fi caz penal) a unei stele destul de cunoscute care are inca varsta minora si le-am scris ca e total inappropriate si ca nu trebuiau sa publice poza aia si le-am explica pe scurt de ce. Nu stiu ce mi-a venit, in Romania nu as fi indraznit niciodata sa fac asa ceva, poate ca de cand sunt in Norvegia ma simt cumva mai liber in expresie. Spre surprinderea mea, cei de la publicatia respectiva chiar au tinut cont de e-mailul meu si mi-au raspuns ca au luat deja masuri de rectificare. Nu am scris asta de loc ca sa ma laud sau, doamne fereste, mai rau, in stil manipulativ, ca sa evit sa mai raspund la niste intrebari despre de ce scriu tampenii plictisitoare pe Imed. Am scris mai mult ca sa subliniez ca in real life eu am fost in Romania "closeted" pt. 99,99% din populatie, si doar de foarte curand in Norvegia cred ca n-o sa mai fie chiar sa, adica nu ca am de gand sa anunt ceva la servici sau pe strada la oameni necunoscuti, dar oricum am sa mai scriu despre asta pe masura ce se dezvolta, nu stiu exact cum o sa fie pentru mine in Norvegia din punctul asta de vedere, dar oricum este cu totul alta atmosfera decat in Romania.

2. suport + educatie pt. adolescenti+ tineri sub 25 ani, atat cat ma pricep eu, caci nu lucrez cu minori si nici nu vreau sa fac asta, cred ca este o subspecialitate foarte foarte grea si complexa care imi depaseste cu mult mie calitatile mele curente profesionale; depresia si alte tulburari afective in randul adolescentilor si tinerilor gay sunt mai frecvente decat la cei de aceeasi varsta din populatia generala , cred ca si abuzul de droguri la fel; inca nu am studiat bine aceasta problema, nu sunt specialist in asta, nu stiu nimic despre asta folositor sau ce as putea face, decat ca am intentia generala sa invat despre cum as putea oferi ajutorul meu in viitor in acest sens.

Am simtit nevoia sa scriu asta deoarece pana si faptul ca am scris liber pe forum despre toate tampeniile din lume posibile este si asta un semn pentru mine ca sunt cumva mai liber sa ma exprim de cand sunt in Norvegia fata de cat as fi fost in Romania vreodata.

Va rog frumos sa intelegeti ca nu scriu asta in scop propagandistic de nici un fel, intr-un fel scriu tot despre mine, tot pentru mine, tot despre ce imi trece mie prin cap exact acuma, chiar in momentul asta cand scriu. Sunt de acord ca nu este de interes special pentru forum, sunt de acord ca poate suna ca niste platitudini, si de aceea am sa inchei si cu chestia asta.