Baiatul de la banca

Apropos de "baieti", azi mi-am permis sa plec mai devreme de la servici si m-am dus pana la biblioteca si la banca. La biblioteca am imprumutat "A Hero's Daughter " de Andrei Makine, ca de mult sunt curios despre acest autor, si "The Stranger of the Palazzo d'Oro" de Paul Theroux, de care am mai citit inainte "Hotel Honolulu", care mi-a placut foarte mult. La banca insa aveam de intrebat ceva pe baiatul de la banca: daca exista posibilitatea sa-mi deschid un tip de cont care sa nu ma mai arda atat la fiecare folosire a cartii de debit (am mai scris despre aceasta problema pe undeva inainte). Baiatul de la banca, care purta un sweater bleumarin care mi-a placut foarte mult si ii complimenta ochii negri cu gene lungi, mi-a verificat contul curent si, vazand ca am depozite regulate onorabile, si-a permis apoi sa ma laude ce bine vorbesc norvegiana si m-a consolat spunandu-mi ca daca am rabdare un an pana o sa primesc prima declaratie de impozite si se stabileste ca sunt un om serios, o sa am posibilitatea deschiderii unui cont cu "servicii totale" care, printre alte beneficii, nu mai are comisioane (sau le are foarte scazute si nu pentru orice). Eu, cu ochii dupa pulovar si flatat de complimentul despre limba, nu m-am gandit sa-l rog sa-mi descrie mai pe larg in ce exact constau aceste servici totale, si doar am oftat, i-am zambit insa apoi repede, ca sa nu-l dezamagesc, i-am spus "Tusen takk ! Voi fi atunci rabdator. Ha det." Dar acum sunt mort de curiozitate sa aflu mai pe larg ce naiba inseamna serviciile alea totale si cred ca o sa ma mai duc pe la banca sa mai intreb.

Scuze de off-topic. Riley e de vina ca imi creeaza amintiri si fantezii.

Stai linistit, Riley, glumesc (desi povestea e adevarata).

Pentru Riley cel cu podurile: Bridge to Terabithia- Keep Your Mind Wide Open:

http://www.youtube.com/watch?v=p536wXyNyws