mandag den 22. oktober 2012

Poveste cu un pui de urs


Am ajuns la aceasta poveste deoarece azi e ziua sf Bertario di Montecassino, initial un tanar nobil talentat literar lombard din secolul IX, care a facut un pelerinaj la abatia benedictina din Monte Cassino si s-a decis atunci sa se calugareasca, ajungand ulterior chiar el insusi abate al acelei manastiri, decorand acea manastire cu mobile frumoase, promovand in randul calugarilor lecturi din texte interesante, si fondand si un orasel in apropiere initial numit Eulogimenopoli, ulterior San Germano, si in zilele noastre Cassino. Din pacate a fost ucis in niste raiduri ale unor rivali si infideli presupus aflati sub finantarea ducelui de Napoli de la acea vreme, care se pare ca era prieten si cu bizantinii si cu musulmanii, doar doar o pune el mana pe puterea locala, si desi au ramas in urma lui cateva portrete, precis deosebit de frumoase, se pare ca ele s-au pierdut in timpul bataliei de la Monte Cassino din timpul celui de-al doilea razboi mondial, (desi cu cateva luni inainte de primul asalt, in toamna anului 1943, doi ofiteri germani, capitanul Maximilian Becker si locotenent-colonelul Julius Schlegel avusesera grija sa ia de acolo 100 de camioane cu diverse tablouri, alte opere de arta si obiecte pretioase bisericesti, 800 de documente papale, 80 500 de volume de carti din biblioteca, 500 de incunabule, 200 de manuscrise pe pergament, si 100 000 de alte tiparituri, si sa le transporte catre Roma, primind chiar o scrisoare de multumire din partea abatelui Gregorio Diamare, care l-a salvat ulterior pe Schlegel din inchisoarea unde fusese dus dupa razboi, fiind acuzat de jaf).

Citind in continuare despre acea batalie faimoasa, am aflat ca un participant aliat important a fost un urs inrolat ca soldat in compania de aprovizionare nr 22 a corpului II al armatei poloneze active pe fronturile din vest.

Acest urs brun s-a nascut in 1942 in Iran, si a fost gasit de un baiat pe langa Hamadan si, pe cand avea numai cateva luni, a fost ulterior vandut de acest baiat contra mancare companiei a 22-a poloneza. Puiul de urs a fost botezat Wojtek, si a fost crescut cu lapte condensat pe care il putea bea cu mai mare usurinta daca ii era oferit din sticle de vodca goale cu gatul subtire, mai apoi invatand sa manace si marmelada, si fructe, ba chiar sa bea uneori si bere. El a fost indragit de soldatii companiei a 22-a, si, ei fiind in drum catre Monte Cassino, si dorind sa il ia cu ei pe acest ursulet pe vaporul armatei a 8-a a Marii Britanii, lui Wojtek i-a fost oferita inrolarea oficiala in compania 22. In timpul bataliei de la Monte Cassino, desi era inca destul de tanar, avand abia 2 ani, s-a distins in lupta prin ajutatul caratului de munitii si nerasturnand nici o cutie.



Dupa ce a ajutat trupele aliate sa castige acea batalie importanta, el si alti supravietuitori ai companiei 22 s-au deplasat in Scotia, unde el a devenit membru onorific al Asociatiei Polonezo-Scotiana. Dupa demobilizare, s-a retras la pensie la Gradina Zoologica din Edinburgh, unde a trait pana la varsta de 22 de ani.

9 kommentarer:

Anonym sagde ...

Filmul este interzis persoanelor care militeaza pentru drepturile animalelor de a avea propriul razboi la care sa participe "care are arme cu arme care nu cu furci si topoare".

Rudolph Aspirant sagde ...

Huh ?

vienela sagde ...

Parca ar fi fost frotiorul lor. Imi place relatia pe care o avea cu soldatii, desi de obicei sunt contra acestor chestii. Animalul salbatic trebuie sa traiasca in salbaticie.

Rudolph Aspirant sagde ...

Pai da, dar nu a fost vina lui, si poate nici vina nimanui, ca probabil era orfan, altfel cred ca nu l-ar fi lasat mama lui sa stea singur pe acolo prin Iran unde a fost gasit el initial, asa ca nu a avut cine sa il invete sa se descurce singur in salbaticie, si s-a obisnuit cu oamenii. Am citit insa ca acei militari polonezi nu l-au invatat numai de bine ca l-au invatat sa bea si bere si sa si fumeze cand era inca minor si era in grija lor !

vienela sagde ...

Si militarii cred ca au o scuza. Cand vezi atatea orori in razboi, incepi sa judeci altfel, creierul probabil incearca sa ia pauze, sa se relaxeze, ca sa ramana intreg sau cat mai putin sifonat de grozaviile intalnite.

Anonym sagde ...

Buhuhu?

Rudolph Aspirant sagde ...

"Huh ?" inseamna (pe engleza) "CE ??", in sens de "Ce ai zis ?", (adica nu intelesesem comentariul). Am scris in engleza probabil pt ca ma gandeam in engleza la vremea aia, cand intrebasem. Dar nici acum, cand incerc sa ma gandesc in romana si recitesc acel comentariu, tot nu il inteleg. Decat poate acum retrospectiv, prin prisma dezbaterii ulterioare Obama/Romney cu gluma (eficace dupa parerea mea) pres Obama despre desuetudinea cailor si baionetelor, ca fiind fost un comentariu posibil voit comic-amuzant (?)...dar nici asa nu prea vad de unde pana unde, adica ce legatura are comentariul cu articolul meu, plus habar nu am de unde provine acel citat pe care l-ai pus in ghilimele.

Rudolph Aspirant sagde ...

P.S. "Buhuhu" pt mine inseamna la prima vedere o ironizare a cuiva fata de activitatea de smiorcaiala a altcuiva mai mic si mai slab, pt ca reprezinta transcrierea fonetica a expresiei "Bouhouhou !" din lb franceza. Dar inteleg ca poate reprezenta si onomatopeea glasului unei bufnite...dar tot nu inteleg daca ai sau ai avut ceva specific concret de comunicat.

Rudolph Aspirant sagde ...

Da, se pare ca acel urs a fost indragit tocmai pt ca a participat atat de semnificativ la mentinerea moralului trupelor respective.