tirsdag den 19. marts 2013

Lese-majeste (continuare cuprins)


Tata a scos de nu stiu unde biletul si l-a asezat pe suprafata lacuita a mesei. "Iti dai seama ce fel de explicatii, ca Rege de tip bugetar supus vointei si milei poporului Romaniei, a trebuit sa dau d-lui Director din cauza ta ? Si tocmai acum, cu situatia interna si internationala dintotdeauna atat de incordata ? Si ai scris inca, in mod atat de incriminator pt Romania, tocmai in lb franceza ! Tocmai acum, cand se petrec negocieri de importanta vitala cu norvegienii la sauna din vila in stil finlandez", (implicit, "ca daca scriai in engleza nu se putea sti din partea cui era", biletelul fiind desigur nesemnat, iar eu singurul francofon ramas in clasa la acea vreme, cand toti ceilalti deja plecasera in Franta de mult, chiar inca de dinainte de Revolutie, si acum mai ramasesera doar cativa care luau lectii dificile de lb germana din cauza ca-i obligau parintii cu gand fie de afaceri cu Turcia, fie de duca pt un job mai bine platit, anul fiind, desigur 1992). "Ce vor spune, in plus, cunoscutii nostri din Hexagon, si cei sau mai ales cele cu relatii in tarile africane francofone ? La sentimentele prietenilor francofoni ai Romaniei din Israel te-ai gandit ? Intreg echilibrul fragil al situtiei incordate din Orientul Mijlociu, tocmai acum, in pragul efortului international pt semnarea acordului de la Oslo, (ce va urma in 1993), poate fi destabilizat. Ce va zice pres Clinton ? Cum poti pune in scris ca un angajat bugetar al Romaniei cu functie de Director, nu numai al meu, dar oricare ar fi el, este "de merde" ? La pozitia mea si raspunderile mele te-ai gandit ? Cand mi-a aratat biletelul, am ramas atat de interzis, incat precis a crezut ca eu nu stiam ce insemana "merde", si s-a grabit sa-mi explice in lb romana, acum probabil inca fiind sub impresia ca am scris fals pe C-V-ul meu si in autobiografia mea de angajat ca stiu lb franceza, si asta tocmai acum cand voiam sa-mi iau si eu un al 2-lea job de inspector contabil cu ajutorul unui cunoscut albanez binevoitor pt Romania post-revolutionara, si aveam nevoie o scrisoare de referinta de la dl Director. Eu ma chinui din cauza devalorizarii anticipate si mai vertiginoase a leului sa nu trebuiasca sa abdic, ba sa-mi mai iau si un al 2-lea job, si chiar Regina se framanta zi de zi cum sa finanteze mobila necesara sediului unui NGO, in timp ce surorile ei, intotdeauna vitrege, o indeamna sa se lase de activitatile caritabile si mai bine sa porneasca o mica afacere de familie de manufacturat si vandut covrigi si gogosi. Ne-ai suparat ff tare, sa stii. De aia ai invatat tu lb franceza ? Asa ai fost tu educat ? Mai rau decat tradator, esti un copil nerecunoscator."

In acea clipa mi-au trecut prin cap toate instantele anterioare cand ma comportasem in mod delincvent. Mi-am amintit cand il facusem "prost" pe Rege, si mi-am amintit si despre ocazia si mai rusinoasa cand incepusem sa protestez public in mod zgomotos si nerecomandabil tocmai fata de danezi si alti scandinavi augusti plus cativa turisti rusi si japonezi ca nu apucasem sa ma urc pe girafa la Tivoli si trebuise sa accept sa ma urc pe un cal obisnuit, contribuind, prin plansetele mele lipsite de demnitate, la inrautatirea imaginii Romaniei in strainatate inca dinainte ca ea sa devina ff importanta in mass-media si la retinerea intregii Scandinavii de a participa in mod mai activ dupa Revolutie la ridicarea rapida a GDP-ului Romaniei, oamenii lor de afaceri ne-inghesuindu-se sa investeasca in firme producatoare si comerciale romanesti, sau macar in real estate, ci concentrandu-se mai mult pe soarta copiilor orfani ai Romaniei. Fiind atat de anxios, am devenit si mai capabil de a gandi nu numai analitic, dar si sintetic, la scara mai larga, si mi-a trecut prin minte vertiginos intreaga istorie a Europei la care luasem media 6 numai cu spaga si pe copiate, dandu-mi brusc seama ca, deoarece eu oricum avusesem o functie de inalta raspundere nu numai in cadrul sericiilor de Inteligenta, dar si in cadrul serviciilor de Securitate, inca din vara anului 1986, (cand fusesem incurajat intaia oara de mama, directorul de Calitate a serviciilor de Securitate, dupa un instructaj ff riguros atat teoretic cat si practic, care includea intrebari inopinate si exercitii de tip role-playing, sa ma angajez cu raspundere personala asumata in transportul de bunuri nationale valoroase si tranzactii comerciale internationale sa cumpar paine singur de la brutaria din colt), nu ar fi de mirare ca compatriotii mei vor continua sa dea vina pe aceste servicii pt dificultatile inevitabile ale perioadei post-revolutionare, si se vor ridica voci pt lustratie asemanatoare celor ale iacobinilor de la vremea Teroarei, despre care inca si astazi se discuta cu spaima in serialele TV istorice suedeze.

Am incercat sa ofer niste explicatii, si totodata sa imi pun in evidenta totusi si calitatile, nu numai defectele si slabiciunile in fata Regelui, insa, deoarece inca nu auzisem despre tinuta adecvata in cadrul sedintelor de evaluare si feed-back pt angajati de tip corporatist modern, nu am reusit sa ingaim decat ceva total off topic de gen, "Dar totusi eu sunt un patriot, si tocmai acum cateva saptamani, de exemplu, am incercat sa calmez spiritele unor pensionari agitati, care raspandeau zvonuri destabilizatoare in parcul National despre intentia ungurilor de a atenta la integritatea Romaniei si opinau in mod cu adevarat nesabuit ca Romaniei ii trebuie un nou Antonescu cu mana de fier, iar eu, incercand sa schimb subiectul, le-am zis sa isi reaminteasca ca si in Franta dupa Revolutie a venit tocmai Napoleon, si uite ce s-a intamplat apoi cu militarii obisnuiti ai bietelor armate anterior si ulterior prietene ruse si franceze, ba chiar si cate pierderi au avut pana si britanicii in ciuda victoriei finale de la Waterloo", drept care i-am pus pe ganduri si au uitat de unguri, si m-au privit admirativ zicandu-si, "uite ca poate are dreptate acest baiat care se vede ca este un adevarat intelectual patriot care se gandeste la binele militarilor Romaniei inainte de toate".

La care Regele, exasperat si mahnit totodata, asa cum nu il vazusem decat poate o singura data cu vreo 5 ani inainte cand era probabil ff stressat de situatia iminent pre-revolutionara din Romania, (atunci cand il facusem eu "prost", la acea vreme desigur tot in mod incompetent si cu scopul banal, venal, ingust, si imatur de a capata atentie si favoruri preferentiale din partea Reginei, si-mi arsese o palma bine meritata), mi-a zis, "Nu incerca sa schimbi subiectul si cu mine ca eu nu sunt inca un pensionar senil ca aia fata de care te dai tu mare in fata Reginei. Cum ai putut sa pui in scris ca dl Director e "de merde" ?" Am incercat sa explic ca nu asta fusese sensul frazei din bilet, insa Regele mi-a comunicat concluzia finala care era cat se poate de clara si desigur corecta, aratand de fapt ceea ce stiam deja, ca Regele imi cunostea foarte bine toate defectele si slabiciunile, "Adica vrei sa zici ca nu esti tradator, ci esti de fapt un dobitoc incompetent, orice ai face. De aia toti au impresia despre romani ca sunt niste incapabili, cu exceptia pilotilor...si poate a catorva stewardese de scoala mai veche. Si toate orele alea cate pierzi tu in Biblioteca Academiei Vaticanului, si inca cu derogarea solicitata tocmai de mine ca sa nu mergi la orele de religie, care ar fi fost clar mult deasupra capului tau patrat, de ai fi ramas permanent repetent in clasa a 3-a, ce faci acolo ? Dar in Biblioteca Americana ? Motai pe acolo, sau te uiti la diverse poze, in loc sa citesti si sa retii ceva util. Din cauza dezinteresului tau si a celor ca tine, toti niste analfabeti functionali de fapt, precis se vor desfiinta si bibliotecile in curand. Aia Americana aproape sigur de altfel, cand o auzi si pres Clinton ce-ai facut, si inca si pe banii poporului american risipiti in jurul lumii cu atata speranta mai mult sau mai putin naiva. Pai cu oameni ca tine, nu e de mirare ca dl Brucan a avut dreptate ca va mai dura minim 20 de ani ca romanii sa inteleaga ce e aia democratie. Cu cine oi semana, nu stiu, poate cu vreun stramos analfabet din partea familiei Reginei, ca in familia mea toti au reusit sa termine macar scolarizarea obligatorie, cat era ea la vremea aia, de 4 clase sau de 7 clase, unii reusind sa treaca chiar si Bac-ul atunci cand el a fost introdus ca examen optional in Romania, cf directivelor de la Bologna. Nu stiu ce se va alege de capul tau, mai ales acum de cand cu anticipata dezintegrare a industriei productive a Romaniei si disparitia clasei proletare, si a tranzitiei economiei nationale catre cea de servicii in plan global. Nici de servicii de protocol de dus vreun biletel pe o tava dintr-un loc in altul nu esti bun, daramite de servicii secretariale de a compune aceste biletele in mod corect dupa vreo idee oarecare. Ce poti oferi tu tarii tale dupa cat a investit ea si poporul ei in tine ? Pleaca din fata ochilor mei, sa nu te mai vad."


(...va urma...)
 

3 kommentarer:

vienela sagde ...

Exact ce spuneam si eu in comentariul anterior. Reprosuri multe, aduceri aminte ale faptelor din trecut, copil "reeducat". :)) Cam asa am patit si eu dupa acea intamplare. :))

Ella sagde ...

...si dus ai fost?!
...sau trebuie så am råbdare, doar ai scris va urma ;-)

Rudolph Aspirant sagde ...

Da, am interpus o leapsa intre cuprins si concluzie/incheiere.