Nu poate sa-mi iasa din minte un articol de pe blogul Rara Avis in care autorul Anamaria povestea ca o cunostinta de-a ei reusise sa alcatuiasca o lista cu 20 (douazeci) de criterii de tip trasatura caracteristica calitativa, ("calitati morale, spirituale, si fizice"), pt un posibil partener de viata ideal. Am incercat in fel si chip sa-mi imaginez ce ar putea contine o asemenea lista, (in afara de preferintele fizice mai comun cunoscute, de ex pt inaltime, BMI, culoare de ochi si par, marime la pantofi), am rugat-o si pe Anamaria sa o intrebe pe acea cunostinta daca mai are acea lista ca sa ne-o prezinte ca un posibil exemplu. Intre timp, din pacate, Anamaria a anuntat si ca nu mai doreste sa scrie o vreme sau chiar niciodata pe blog, asa ca in final am ramas nedumerit.
Stiu ca exista o lista destul de lunga de posibile virtuti pe wikipedia, la fel cum exista si o lista mult prea lunga de emotii. Insa, dupa parerea mea sincera, in viata mai de zi cu zi, cel mai adesea si cel mult se intampla ca virtutile sa se urmareasca, nu sa se posede. Poate ca sunt mult prea indulgent, ceea ce ar fi cam ciudat, deoarece eu sunt cam pretentios din fire fata de ce ma poate atinge pe mine personal, atat pe dinafara cat si pe dinauntru. Adevarul (poate cel crud) o fi ca eu de fapt nici nu prea am de gand sa las un posibil partener de viata mai lunga sa ma atinga in vreun fel prea profund. Efectiv, il doresc cat mai separat de mine si autonom, inclusiv dormind in pat separat, desi in aceeasi incapere. (Ar fi chiar misto in paturi supraetajate, facand cu schimbul in mod echitabil sus sau jos, pt ca mereu mi-am dorit asa ceva cand eram mic, plus am iubit calatoriile in mijloace de transport in care acest fel de paturi mi-au fost accesibile, chiar si cele pe mare, in ciuda faptului ca am avut rau de mare.) La urma urmei, nu are cum sa aiba nimeni pretentia, si nici eu fata de ei, de a fi mama mea personala.
In acest sens, cred ca sunt in mare parte de acord cu pozitia d-lui David Schnarch, (prezentata in articolul "Cum sa cresti mare" al d-nei Pamela Weintraub mentionat de mine in articolul anterior, si bazata in mare pe gandirea d-lui Murray Bowen despre teoria sistemelor aplicata unei posibile familii), plus e probabil adevarat ca pur si simplu ma feresc de a dezvolta o autentica relatie intima complexa integrala, (emotionala, fizica completa, probabil si cognitiv-intelectuala, si experientiala...desi pe astea 2 din urma, care mie personal mi se par mai mult de nivel profesional, nu cred ca le consider absolut necesare in mod continuu sustinut in timpul unei relatii intime de lunga durata cu altcineva anume, cel mult in anumite momente de sedinte de negociere de relatie, si respectiv atunci cand se pot efectua anumite activitati casnice in tandem la nivel cooperativ), cu cineva anume in acest moment al vietii mele...nu la nivel principial sau "expres", nici macar in mod reactiv "dezamagit" fata de vreo alta relatie anterioara nereusita, (cum ar fi fost cea cu Eric), ci pur si simplu pt ca nu sunt indeajuns de matur pt a fi competent pe acest domeniu inter-relational. La vremea relatiei mele cu Eric nici macar nu cred ca stiam ce e aia intimitate, ci pur si simplu cred ca voiam sa am un fel de prieten (amic + aliat) ff bun "cu beneficii" (sexuale + ergonomice), fata de care avusesem un grad de pretentie de a urmari anumite virtuti sau principii similare cu ale mele, insa nelistate nici alea ff clar nici macar fata de mine insumi la acea vreme, decat l aun nivel extraordinar de rudimentar si partial, daramite comunicate lui prea clar.
Sunt pregatit, in plus, sa ma gandesc si la posibilitatea ca eu personal, la nivel efectiv structural schematic, efectiv nu pot concepe inca ideea dezvoltarii unei intimitati emotionale sustinute cu altcineva decat parintii mei plus prietena mea cea mai buna, (care este functional pe post de cvasi-sora pt mine), acestia fiind oamenii pe care ii cunosc in mod real din frageda copilarie...si la urma urmei eu chiar MULT prefer patratul pentagonului, (nu pot sa sufar cercul, fie si unul de posibila "incredere", tolerabil mie cel mult in ipostaze comice, de roti, oricat de recunoscut utile omenirii, fiind adesea sincer ingrozit), si nu am de gand sa renunt prea usor la aceasta figura deosebit de stabila si placuta ochilor si posibil chiar si sufletului meu...desi recunosc ca am niste afinitati de nivel artistic si aspiratii idealiste, probabil utopice, care nu exclud insa speranta, catre hexagon...desigur, cel al fulgului de nea, nu al teritoriului istoric-geografic din vestul Europei, pe care nici macar nu l-am vizitat niciodata, desi ii apreciez din toata inima literatura.
Prin urmare, mi-am pus intrebarea ce criterii ar trebui sa indeplineasca o persoana ca sa aiba macar si sansa de a fi estimata demna de a fi luata in consideratie de mine personal ca o posibila a 5-a roata la caruta. Nu as dori, desigur, ca aceasta persoana sa fie pe post functional de roata de rezerva, deoarece eu chiar tind sa acord un grad minim necesar de respect fata de majoritatea semenilor mei oameni, avand ceva probleme de a acorda acest respect minim necesar persoanelor care promoveaza uzul substantelor ilicite, si uzul frecvent al alcoolului, si probleme certe de a-mi aminti ca acest minim respect ar fi recomandabil in anumite situatii, mai adesea profesionale, (care nu imi prea sunt mie personal foarte des direct pertinente), si fata de persoanele cu trasaturi de personalitate accentuate si comportamente antisociale.
Am ajuns la concluzia ca probabil ca trebuie sa fie macar de acord la nivel de principiu cu urmarirea unor virtuti cat de cat similare, insa, deoarece nu am citit inca nici acel capitol de pe wikipedia, nici din vreun curs de pe wikiversity, nici nu l-am cautat prezentat in wikibooks, sau macar wikiquotes, daramite in enciclopedia de filozofie Stanford, sau pe Google, nu mi-am stabilit inca nici macar lista mea personala de virtuti ideale...asa ca probabil mai am de studiat. Pana una alta, stiindu-mi deja nivelul personal de diligenta scolara, sunt din ce in ce mai ferm hotarat sa aman deadline-ul unei posibile casatorii dincolo de 38 de ani, desi, bazat pe experienta de azi noapte, ma intreb daca totusi 46 de ani nu e totusi o idee cam prea tarziu pt o posibila luna de miere cu adevarat satisfacatoare...ma gandesc totusi si la flexibilitatea in scadere a articulatiilor, (mai ales ca eu nu stiu sa am tulburari innascute ale sintezei si metabolismului colagenului sau in general ale tesutului conjunctiv, ca de ex sindromul Ehlers-Danlos, cum se zvoneste ca ar fi avut dl Niccolo Paganini, nici nu cred ca sunt sanse prea mari sa capat scorbut, si precis nu sunt nici amator de antrenament prea frecvent de dans sau, mai rau, yoga), ca mie personal chiar imi place sa fac sex uneori si in pozitia misionarului pasiv, si nu neaparat exclusiv cu persoane de origine finlandeza, (desi am o anumita deschidere in acest sens mai mare fata de ele, plus, sincer recunosc, fata de norvegieni exact invers...adica nu mai putin deschis, dar mai activ...am senzatia distincta ca o asemenea inclinatie curenta origineaza psihodinamic de undeva dincolo de o simpla reactivitate adaptativa, sau proiectie, si mi se pare ceva reciproc, de nivel de identificare proiectiva...desi, desigur, nu doresc sa generalizez).
14 kommentarer:
Mie mi se pare o nebunie sa incerc sa fac o lista cu asa ceva. Daca imi place de un om, imi place spontan, nu dupa ce il analizez trei ani sa vad daca pot bifa toate punctele de pe lista.
Pai da, si mie mi se paruse absolut incredibil, ba chiar imposibil sa poti gasi 20 de criterii si sa te mai tii si dupa ele..asa ceva nu cred ca ar fi posibil nici la un job interview chiar pt un astronaut NASA, (care trebuie sa indeplineasca si niste criterii si aptitudini fizice, si de sanatate, si psihologice, si probabil sa treaca si de un screening de securitate mai mare decat unul obisnuit doar pt un bodyguard oarecare de exemplu, etc !) Pana si cel mai complicat test de personalitate nu cred ca ofera atatea criterii diferite, eu nici nu puteam sa-mi inchipui nici macar trasaturi caracteristice umane prea multe, si de aia ma intrebam DE UNDE 20 ! Hai ca alea fizice de eliminare initiala sunt mai clare, ca ori e sexy ori nu e sexy, dar daca e sa te iei dupa stil personal, eu am gasit doar 2, una cu utilizarea preferentiala a umorului ca mecanism de defensa in stare relaxata, si a mecanismului de denial in stare de stress mai mare, si chiar reusisem sa estimez ca astfel as putea reduce nr posibililor candidati potriviti la cca 5 milioane gay eligibili global, (luand in consideratie si varsta si niste criterii fizice preferentiale) !
Si desigur ca desi posibile VIRTUTI sunt mai multe, (ca scrie pe wikipedia ca sunt), in general exact cum am scris, dupa parerea mea acestea sunt niste idealuri la care trebuie tins de catre fiecare om in continuu, nu sa te astepti ca eu, tu, cineva sa le posede si inca si pe ff multe din ele si..."gata" !
Eu inteleg orice relatie pe termen lung ca un fel de efort colaborativ si constructiv comun, (cu pauze de relaxare desigur, nu de nivel de munca la galere !). Dar imi pastrasem un posibil criteriu, acela de a cadea de acord asupra unor valori comun impartasite, si poate si asupra gradului de intimitate...dar pana la urma am ajuns sa divaghez spre sfarsitul articolului, pt ca efectiv subiectul mi s-a parut ff complicat, si intr-adevar mai mult la nivel de teorie decat ceva ff realist.
hmmm, persoanele cu trasaturi de personalitate accentuate, cum ai spus tu. Nici eu nu le prea respect, ma complexau cand eram mica, tocmai fiindca eu nu-s asa. Iar acum au ajuns sa ma enerveze, orice accetuare de personalitate in general mi se pare deranjanta. Mai bine ca mine, mediocra in toate. :)
p.s. ideea listei mi se pare ridicola,inseamna ca nu iti doresti cu adevarat sa te imprienesti cu nimeni, fiindca sigur nimeni nu va bifa cele 20 de calitati.
Pai de aia cred ca pierd si eu timpul de fapt filozofand despre "criterii" pe blog, (chiar si daca eu personal nu stiu daca sunt intr-adevar utile sau nu la ceva anume, si care anume sa fie ele !)...pt ca in fond eu personal NU vreau, NU ma simt absolut DE LOC pregatit, sau de fapt indeajuns de motivat pt a dezvolta o relatie autentic mai complex-intima cu altcineva...nu acum...sper ca poate mai tarziu, cine stie...poate ca am sa devin motivat de ceva sau poate chiar de cineva anume sa imi doresc sa dezvolt o astfel de relatie mai complet intima, naiba stie...adevarul e ca ma cam feresc in clipa asta, si o recunosc chiar sincer.
Culmea e ca in cazul mentionat mai sus, cel cu "20 de criterii", bloggerul Anamaria povestea ca acea persoana, cum a terminat de scris lista de criterii, cum a si gasit pe cineva...dar sincer sa fiu NU cred ca acea persoana gasita chiar indeplinea cele 20 de posibile criterii de pe o asemenea lista, chiar cred ca mai degraba momentul in care persoana care s-a apucat de scris lista a actionat in acest sens clarificator a fost chiar punctul in care persoane respectiva s-a decis sa se deschida fata de sine insusi si fata de posibilitatea de a recunoaste si de a declara in scris fata de sine insusi ca este in momentul ala si din momentul ala inainte chiar interesata si motivata pt a incepe o relatie serioasa cu altcineva, si acea lista a folosit mai mult la clarificarea gandurilor si motivatiilor sale personale fata de sine insusi si a actionat ca un factor suplimentar catalitic motivant in plus...si pe urma, desigur, baieti sexy se gasesc, daca cineva e motivat sa inceapa o relatie cu altcineva si ambii sunt cat de cat OK sanatosi si nu stiu ce ciudati, sansele chiar sunt ca acea relatie sa se consolideze...desigur, despre soarta acelei relatii pe termen lung, asta chiar ca depinde de persoanele respective si de context, nu de "lista". Dar, desigur, speculez, si toate astea sunt mai mult la nivel de informnatie de mana a 3-a, ca a zis cineva ca a zis altcineva ca...etc.
Eu personal...sincer zic, sunt si raman inca momentan pe tusa...
P.S. Asta nu insemna ca imi interzic sa ma indragostesc...dar de la indragostit pana la a fi motivat pt o adevarat intimitate, cel putin in cazul meu personal, e o cale destul de lunga...nu zic ca e la fel la toata lumea...pur si simplu nu am eu chef sa ma atasez prea tare de cine nu trebuie, mai ales ca exista sanse pt asa ceva mai crescute cand ma aflu inca sub stress de adaptare intr-un loc nou, o cultura noua, simt uneori nevoi superficiale si temporare de a fi acceptat si de a primi suport, de a ma alia cu cineva...eu insumi inca functionez acum chiar la un nivel suboptim de maturitate chiar pt conditiile date si varsta mea, si mai am de recuperat si de maturizat si ca imigrant de generatia 1 in Norvegia, nu numai eu personal, ca eu personal nu ma astept sa ma maturizez prea mult dincolo de iunde sunt acuma, insa de maturizat in contextul de a fi imigrant de generatia 1, cred ca mai am o vreme...si eu NU prea cred ca pe asemenea nevoi reactive temporare de alianta si de suport in context de stress de adaptare la o cultura noua se poate consolida o relatie cu adevarat matura, cu sanse de durata pe termen mai lung...cel putin nu in cazul meu, ca ma stiu eu pe mine...in clipa asta efectiv am chef de cineva care sa fie mai competent decat mine, si asta nu mi se pare de bun augur, eu trebuie sa fiu cat de cat egal competent si matur cu altcineva cu care am de gand sa imi dezvolt o relatie pe termen lung.
Eeeeeiiiii RA. Dacă e să te îndrăgosteşti o faci fără nici o listă. Nu contează de e alb sau negru, moral sau imoral, bun sau rău. Nu contează nimic. Pur şi simplu îl iubeşti pentru unicitatea lui cu plusurile şi minusurile sale, ca un întreg...
Pai eu nu imi interzic sa ma indragostesc, ba chiar ma indragostesc destul de des, si chiar in mod destul de sincer, si chiar sunt si oarecum addicted la senzatia respectiva, adica daca nu o resimt o vreme incepe sa-mi lipseasca. Ce are asta insa cu decizia relativ serioasa de a se angaja cineva intr-o relatie autentic intim complexa stabila pe termen lung cu un seaman, sau, si mai greu, nici nu mai zic, cu ceva atat de important si de complicat cum ar fi Institutia Casatoriei ?
Adica inteleg ca starea euforica respectiva poate facilita un grad crescut de speranta, si optimism in legatura cu competentele cuiva de a reusi sa inceapa sa construiasca si sa mentina o relatie autentic intim complexa stabila pe lunga durata cu un seaman, ba chiar si motivatia pt asa ceva. Da in sensul asta, "daca dragoste nu e, nimic nu e".
Dar pe de alta parte, relatiile stabile autentic intim complexe pe termen lung sunt niste antreprize care mie personal mi se par mai complicat de dus la bun sfarsit, si, sincer, daca n-ar fi, nu cred ca s-ar framanta atata lume pe tema asta.
P.S. Si eu nu impart indragostirile in sensul ala, de mai "superficiale", bazate cum ca ar fi "doar sexy" in ochii mei, sau "mai profunde" definite si ca "grija fata de persoana intreaga respectiva". Astea sunt doar faze intr-o indragostire oarecare, (nu feluri de indragostire), prima mai mult cu dopamina, a doua mai mult cu oxitocina, desi, desigur, nu doresc sa devin total ridicol sau chiar nepoliticos biologic "reductionist" in halul asta, plus ca daca nu e sexy in ochii mei nici nu se poate pune problema de vreo indragostire de nici un fel, si in nici o faza.
Eu definesc altfel felurile de indragostire erotica mai "superficiala", si mai "profunda", in functie de cum imi pare persoana respectiva in ochii mei, prin ce anume ma frapeaza, adica e o indragostire mai "superficiala" daca persoana imi pare ca aduce la aer, la atitudine cu bunicul meu matern sau, de fapt, cu un ghid profesionist oarecum binevoitor fata de mine, si mai "profunda" daca pare a aduce cu una din animele mele, inclusiv sperantele + visele ei proprii, si cum astea sunt 4, si acest nivel de profunzime poate fi gradat diferit, plus mai e si o dragoste in care pot apare, in afara de "eros" si elemente de "filia", (cf clasificarea felurilor de dragoste mai veche greaca antica), adica de valori/virtuti similare comun impartasite in plus fata de dragostea erotica, adica contine si elemente de o posibila frumoasa prietenie pe termen chiar lung, exact ca in citatul de la sfarsitul filmului Casablanca.
Si desi e o descriere total schematica, eu personal pot spune ca sincer cred ca am avut experienta resimtirii acestor feluri de indragostire, desi, desigur, nu au fost toate impartasite si de cealalta persoana, sau daca au fost impartasite nu a fost obligatoriu ca si ea sa resimta exact acelasi fel de dragoste erotica fata de mine, poate ca eu l-am frapat prin altceva in momentul respectiv. Sansele ca sa se indragosteasca ambii reciproc exact in acelasi fel si la acelasi nivel de "profunzime" sunt, totusi, cred eu, realist relativ scazute, (desi nu imposibile, desigur), dar eu nu alerg in mod special pt asa ceva, deoarece la fel de sincer cred ca o relatie autentic intim complexa pe termen lung se poate construi bine mersi si cu 2 persoane indragostite in alt fel una de alta atunci la inceput, si, daca rezista, o sa aiba de fapt ambii sansa de a resimti experienta, (chiar si partiala si poate nu mereu sincronizata chiar asa perfect perfect, ca doar suntem oameni cu totii, ce naiba, nu personaje prototip ca Tristan si Isolda, sau mai stiu eu cine...uite ca nici macar nu stiu povestea, dar am auzit-o recent citata pe undeva prin mass-media ca o posibila relatie prototip cultural europeeana pt dragostea romantica de tip "soul mate"), de a se indragosti si in multiple feluri unul de altul, la diferite niveluri de profunzime, pe masura ce relatia progreseaza, deci nu iese nimeni "in pierdere" de posibila "experienta".
P.P.S. Plus ca eu sunt destul de realist constient, macar la varsta asta, ca totusi e vorba de 2 persoane mature autonome, si fiecare are viata ei si serviciul ei, si casa lui, si poate si planurile lui de cariera, ca eu nu sunt adeptul unor relatii inegale de tip, "hai ca-mi las eu serviciul si ma mut la 10,000 km undeva ca sa fim impreuna doar pt ca suntem indragostiti reciproc, chiar si profund si optim sexy unul fata de altul, si lasa serviciul balta ca imi gasesc eu ceva pe acolo pe undeva sau ma intretii tu financiar o vreme". Totusi, e vorba de 2 oameni presupus maturi si cat de cat seriosi daca e sa merga ceva pe termen lung, ca asa o vacanta idilica, sau poate o incercare scurta de relatie de la distanta poate fi incercata, si e OK, dar nu are sanse prea realiste sa reziste in timp, sau daca exista inegalitate prea mare intre pozitia sociala momentana a ambilor precis iese stress, (nu neaparat pozitie economica concret la venituri egale, nici de clasa sociala in sens de educatie si cariera, adica unul e proletar si altul agricultor, sau intelectual, sau lucrator in servicii, dar pur si simplu unul momentan somer sau, mai frecvent si chiar aplicabil la mine, mutat recent intr-un mediu cultural nou, unde se simte si chiar si este inca nesigur pe pozitia in cadrul societatii respective + resimte/are nevoi mai mari decat de obicei de a fi "ocrotit", "sustinut moral", "ghidat" catre aculturare, etc.)
Desigur, remarc cu oarecare invidie, chestia asta cu pozitia sociala inegala nu pare a fi o problema asa de frecventa, (care ar aparea in plus, chiar identificata de mine personal chiar de cateva ori in viata, fata de celelate posibile probleme practice), in cadrul relatiilor heterosexuale, pt ca in mod destul de frecvent si realist, chiar in tarile sau societatile principial cele mai egalitare moderne, se presupune ca totusi femeile vor ocupa o pozitie mai traditionala mai legata de "casa", cu rol de a construi caminul si de a avea grija de el, in timp ce barbatul se duce la serviciu, plus, chiar daca au si ele un serviciu, e mai usor pt ele, daca sunt sprijinite financiar de partener sau chiar de stat daca sunt gravide o perioada, sa isi lase un serviciu, sa isi amane educatia o vreme, sa se mute undeva dupa un barbat, etc, ceva de genul asta, adica chiar se rezolva mult mai practic decat in cazul la 2 barbati, plus ca in general s-a remarcat ca barbatii chiar prefera pe cineva care e mai flexibil dispus in acest fel sa puna serviciul mai in planul 2, si chiar femeile prefera asta, mai ales in perioada reproductiva, ca doar e si natural sa fie asa, si unele state chiar sprijina asta la nivel de economie. Dar asa ceva e mai greu totusi cand ai 2 barbati presupus cat de cat maturi, sincer e mai greu, desi unii se simt OK sa fie mai flexibili si ei, sa isi lase serviciul sau scoala o vreme, si sa se concentreze pe relatia respectiva, dar asta cred ca e mai mult aplicabil la cei care lucreaza in free-lance, sau in cariere de artisti, mai usor de lasat si de reluat in diverse locuri, sau diverse situatii, unul e mai bogat si chiar isi permite sincer sa il intretina pe celalalt o vreme, ceva de genul asta. Eu nu sunt artist, nu mai sunt student, sunt functionar birocrat si am planuri de cariera de a avea sansa de a primi o pensie la un moment dat, (indeajuns de mare ca sa ma pot intretine o vreme), si, ca alte planuri personale de viitor mai concret formulate, doresc sa fiu oarecum si sigur ca o sa am si sansa de a fi ocrotit de stat intr-un azil cat de cat OK la batranete, asa ca in cazul meu personal e mai complicat sau fiu eu personal prea flexibil, dar, desigur, exista posibilitati just in case ma voi indragosti ff profund + la nivel de soul mate de cineva din Vanuatu si el de mine, voi studia legislatia, acordurile internationale aplicabile in vigoare, piata muncii de acolo, etc.
@Rudolph: stai sa ajungi tu la "maturitatea" necesara pt o casatorie si (in relatie fiind)o sa ne spui cele 30(nu 20) calitati pt care il indragesti... :)
Eu vorbeam de CRITERII si in general de conditii specifice, nu de calitati umane, alea sunt cu totul si cu totul altceva, plus deja incercasem sa spun cat am putut de clar ca ideea unei liste de criterii mi se pare ceva absurd teoretic, sau in orice caz ff dificil si de conceput si de implementat. Calitatile umane individuale, adica stiu si eu care trasaturi posibil admirabile fie fizice, fie de talente innascute, fie de inclinatii virtuoase deja posedate, alea e liber fiecare sa le aiba pe alea pe care le are, si nu pot teoretic intra la criterii posibil eliminatorii, (mai ales in legatura cu Virtutile, care am zis cat am putut de clar in articol ca sunt chestii preferabil de urmarit in viata, nu de posedat), decat poate:
a) acea calitate vaga de a fi cineva sexy in ochii mei personali, (ca sa ma pot totusi indragosti fie mai superficial fie mai profund in faza initiala), plus
b) calitatea de a fi cat de cat sanatos, fara riscuri prea mari pt achizitionat prea rapid diverse boli cronice, (asta fiind o calitate fizica + de mediu pt fiecare om individual).
Am impresia vaga ca pe undeva parca doresti sa-mi comunici ca de fapt eu personal nu stiu ce e aia o dragoste "mare adevarata" si ca atunci cand o sa dau cu ochii de ea, sau o sa mi se intample, o sa am asa o senzatie ca am devenit brusc, peste noapte, deodata competent de a functiona matur si de a depune efortul de a construi si mentine o relatie intima complexa (fizica + emotionala + eventual si din celelalte 2 tipuri) pe termen lung plus si partenerul respectiv la fel. Repet ca inteleg ca o astfel de dragoste poate fi cu adevarat motivanta pt a-si dori cineva o relatie pe termen lung, si de a incepe de a-i dezvolta intimitatea pe mai multe planuri, am avut aceasta experienta de mai multe ori, imi place sa ma indragostesc, nu s-a intamplat desigur in chiar toate cazurile sa se indragosteasca si cealalta persoana de mine sau sa fie la fel de motivata ca si mine pt o relatie oarecare, sau in alte cazuri s-a intamplat, dar a trebuit practic ca fiecare sa plece in alta parte, plus in general eu nu sunt de tip caruia ii place riscul, asa ca in general am recunoscut ca in general tind sa o las mai moale cu dezvoltatul intimitatii emotional-psihologice fata de altii, si intr-adevar ma cam feresc de asa ceva, dar asta nu indeparteaza de loc senzatia misto de a fi indragostit, plus nu impiedica nici placerea speciala de a fi intim fizic (a face sex) cu cineva de care chiar esti indragostit, doar ca imi mai scade putin motivatia de a incerca o relatie pe termen lung + a deveni intim pe mai multe planuri, si, per total, eu nu cred ca asa ceva e neaparat rau in sine, mai ales daca esti de tip ca mine sa iti placa la nivel addicted sa te indragostesti cam frecvent, ca doar nu o sa devin intim super deschis emotional-psihologic fata de toti aia de care ma indragostesc si/sau devin intim si fizic, ca asta ar mai lipsi ! Cum naiba as putea sa functionez vreodata intr-o casatorie reala daca as deveni intim la nivel emotional-psihologic cu toti aia ailalti cu care se va intampla sa ma mai indragostesc din cand in cand sau chiar sa fac si sex din cand in cand ? (ca asa ceva desigur ca se va intampla, nici nu-mi fac iluzii ca nu se va intampla sa ma opresc eu brusc din a ma indragosti de altii din timp in timp, chiar si daca sunt casatorit, chiar si pana o sa decedez cred ca imi voi mentine atat capacitatea asta cat si interesul...e vorba, totusi, teoretic de ani si ani de zile, desi, desigur, realist, dupa ce o sa implinesc vreo 55-57 de ani nu o sa mai vrea aia altii de care m-am indragostit sa faca sex cu mine, sau in general, desigur, nici unii de care nu as fi indragostit, dar de indragostit eu de aia altii tot am sa-mi mentin capacitatea si chiar inclinatia de a ma indragosti). Nici nu as vrea asa ceva, sa devin intim emotional-psihologic cu prea multi in viata mea personala, (eu nu sunt nici macar interesat de a-mi face prieteni prea multi !), si in nici un caz dupa ce am sa ma casatoresc nu am sa doresc sa dezvolt asa ceva fata de altii decat partener.
Intimitatea asta emotionala autentica se dezvolta mai mult in faza atasamentului oricum, nu in faza intiala de indragostire, cand chiar si daca pare prezenta, e, sincer cred, mai mult proiectiv-iluzorie decat autentica. Cand esti intr-o relatie pe termen mai lung e inevitabil sa nu te atasezi de partener, chiar si ca barbat, si sa nu prea mai vrei sa te atasezi de altii...atasamentul asta totusi nu cred ca impiedica de loc, mai ales la barbati, (la care nivelurile de oxitocina, hormonul mediator al atasamentului de cineva si al paranoiei fata de altii, vor fi mai scazute oricum), posibilitatea mereu prezenta de a te indragosti si de altcineva, iar de a impiedica interesul de a face sex cu altii nici atata, si desigur ca asta nu e doar prezent la mine, va fi prezent si la potentialul meu consort, care chiar sincer sper ca va fi cat mai comun obisnuit la fel ca si mine, nu cine stie ce om exceptional.
Ca o concluzie interimara posibil utila pt mine, ca zau daca nu m-am plictisit de gandit/comentat pe tema indragostirii si dragostei, in fond de fapt de pierdut vremea cu diverse rationalizari cand eu de fapt sunt deja interesat-pregatit de oportunitatea unei noi proxime indragostiri, mai ales ca am impresia ca a trecut perioada de "doliu" oficial mediu acceptabil dupa inca o despartire, desi sper ca aceasta viitoare noua indragostire sa nu fie de nivel asa de profund de cineva care sa semene cu una din animele mele, ci preferabil mai superficial de cineva asa ca Hector semanand cu bunicul/ghid binevoitor, (cf descrierea de mai sus), pt ca zau daca asta ultima nu m-a epuizat, plus ca starneste emotii prea mari + prea complexe la despartire, mai ales daca si anima e mai evoluata, Mary/Ingrid Bergman decat Helen/Rita Hayworth, (plus desi, desigur nu interzic alte comentarii din partea altor posibili interesati de subiect + repet anuntul ca daca cineva de sex masculin intre 26-46 ani seamna cu Isabelle Adjani cca max 1994/anima mea Sophia + poseda incaltaminte de calitate de lux, exista sanse destul de mari ca sa ma hotaresc la risc pt efortul dezvoltarii unei relatii chiar cu elemente de intimitate emotionala mai complexe), m-am decis sa mut iar ceva mai jos deadline-ul pt casatorie de la 46 la 42 de ani, (ca imi dau seama ca, turmentat oarecum de dificultatile ultimei indragostiri + senzatia mea continua de incompetenta in legatura cu aceasta relatie, prea exagerasem cand il deplasasem asa prea intempestiv de la 38 la 46), si am tras aceasta concluzie bazat pe cifrele care s-au ivit destul de clar mai sus, 55-57, (deci in medie 56), mai ales bazat pe faptul ca mi-am dat seama ca imi doresc mai mult de 10 ani de oportunitate de a reusi sa par totusi cat de cat sexy si eu in ochii altora (consort + altii), pt ca la nivel realist nu sunt eu de tip atat de disciplinat sa am grija de mine indeajuns de bine si de sustinut ca sa pot sa imi mentin realist o aparenta posibil considerata sexy dincolo de 56 de ani.
Send en kommentar