søndag den 6. marts 2011

Le Vicomte de Bragelonne- chapitre 3- Prin tunel (partea II)


In legatura cu preferintele mele personale despre diverse tipuri de tuneluri, pot spune ca in afara serviciului, in viata mea personala, eu nu am avut niciodata anxietate fata de a calatori prin tuneluri si chiar le-am anticipat cu bucurie, desi nu cred ca le-am cautat vreodata in mod expres, dar daca mi s-au ivit in vreun drum o data, pentru mine intotdeauna experienta a fost foarte placuta si chiar mi-as fi dorit sa dureze cat mai mult si sa se repete.

Am avut ocazia sa merg prin diverse tuneluri in viata mea si pe jos, si cu trenul, si cu masina si de fiecare data mi-a placut la fel de mult. Nu tin minte daca am fost vreodata cu autocarul prin vreun tunel, deoarece ultima data cand am mers eu cu vreun autocar a fost cand am facut niste excursii la munte in timpul liceului si, desi am amintiri placute despre toate acele excursii, nu stiu daca vreuna include si calatoritul prin vreun tunel, nu cred ca s-a intamplat totusi, deoarece probabil as fi tinut minte. Nu am fost niciodata cu autocamionul prin vreun tunel, dar nu cred ca experienta ar fi fost atat de diferita de cea a trecerii cu masina pe acolo.

(Chiar, incercam sa-mi amintesc daca am fost vreodata in vreun autocamion. Chiar ca nu tin minte, eu in general am sentimente neutre fata de autocamioane, mi  se par practice si utile, ii admir pe soferii de cursa lunga, dar am citit si ca unii din ei abuzeaza uneori de amfetamine ca sa stea treji cat mai mult la volan si sa parcurga distante cat mai indelungate cu marfa pe care o transporta. Aici in Norvegia exista legi care limiteaza numarul orelor pe care are voie sa le conduca un sofer de TIR profesionist, si nu exista exceptii, toi trebuie sa se supuna acestor reguli si legi drastice, dar norvegienii sunt in general un popor law-abiding, care asculta de legi, nu exista prea multi criminali, delincventi sau rebeli seriosi pe aici. Cei care au frustrari fata de societate care se cer descarcate si le elibereaza de obicei prin ascultarea muzicii metal-rock; acest fel de muzica este foarte popular in Norvegia, mai ales printre tineri, deci ma gandesc ca totusi exista si niste nemultumiri sociale daca toti sunt innebuniti asa de mult dupa metal rock si simt nevoia sa-l asculte ata de des si in cantitati atat de mari. Nu am identificat eu inca pana acum care ar putea fi sursa realista a acestor nemultumiri sociale, insa sunt si eu curios despre asta, ca nu poate chiar asa totul sa fie de perfect, ar fi neverosimil si nerealist sa fie chiar asa, o sa mai cercetez aceasta problema, si daca aflu am sa fac probabil un topic special pe blog intitulat "Reasons for Social Unrest in Norway". Cred ca acest fel de raport, mai ales daca este si bine documentat si argumentat, va fi citit cu placere si interes si de diverse ambasade straine de la Oslo si poate ca asa o sa mi se indeplineasca si mie visul de a deveni faimos printre diplomati si poate ca o sa ma invite chiar si Regele Norvegiei o data la el la castel la vreun dineu oficial pentru diplomatii straini, ca el de obicei mai invita din cand in cand si oameni simpli din popor la el la castel daca ii starnesc curiozitatea prin ceva anume. Si acest fel de topic desigur ii va interesa si pe diplomatii si comentatorii de politica externa deja angajati in compania mea, ca de fapt fata de ei vreau eu sa ma dau eu mare, iar de opinia Regelui Norvegiei fata de mine personal nu ma sinchisesc atat de mult.)

(...va urma...)

Uite, chiar am gasit o poza facuta de cineva care chiar recunoaste ca are tunnel fetish:

http://www.flickr.com/photos/60711877@N00/236949296/

Exista tot feluri de fetishuri pe lumea asta, puteti citi definitia fetishismului aici http://en.wikipedia.org/wiki/Fetishism si a fetishismului sexual aici http://en.wikipedia.org/wiki/Sexual_fetishism




(...va urma...)

Ingen kommentarer: