Bloggerul Cronicariu mi-a creat cheful, (desi nu neaparat si un apetit deosebit de intens), sa incerc sa recapitulez istoria hot dog-ului. Nu de mult citisem ca hot dog-ul si mai ales carucioarele care il ofereau consumatorilor reprezinta un amanunt considerat important pentru istoria culturii societatii daneze. Citisem tot relativ recent si despre istoria interesanta a unui soi de hot dog adaptat de o doamna de origine germana din Konigsberg (azi Kaliningrad) care se mutase la un moment dat la Berlin, numit currywurst. In timpul pregatirii mele initiale sufletesti si teoretice de dinainte de a incepe sa scriu acest articol am aflat in plus ca hot dog-ul este considerat in mod definitoriu gastronomic oficial un soi de carnat, si am citit totodata cu incantare in revista de lb romana Historia un articol interesant scris de dl Alexandru Zaharia despre istoria carnatilor alheiras din Portugalia. (De fapt am stat sa citesc si alte 2 articole de istorie culinara scrise de dl Zaharia pt revista Historia si mi-au placut si astea foarte mult.)
Disclaimer: Eu personal nu am mancat hot dog de cand sunt in Danemarca, desi am mancat cativa, din lipsa de altceva mai mult decat de pofta, si o singura data de foame, in Norvegia, si mi s-au parut OK. Mi-a placut cel mai mult cel pe care l-am mancat de foame. Nu cred ca am mancat vreunul in New York City desi parca tin minte ca i-am salutat cu oarecare placere, dat fiind ca i-am gasit in acelasi loc ca si in atatea filme, in zona de tranzitie dintre Midtown Manhattan si Upper East Side. Cred ca am mai comentat odata despre un carnat german bavarez sau posibil austriac, (de altfel regiunea considerata de multi istorici ca fiind si probabilul loc de nastere al hot-dog-ului, desi nu si a denumirii acestuia), si pe blogul lui Vladen. Plus in clipa asta nu mi-e foame de loc deoarece am mancat un senvis cu salam danez procesat industrial pt consumul populatiei generale locale si regionale scandinave, (ca desigur ca nu cred ca germanii sau francezii ar manca asa ceva, probabil nici majoritatea romanilor sau bulgarilor contemporani posesori ai unui loc de munca), si am mai mancat si niste cascaval cu grasime redusa tot danez, acesta exclusiv pt piata locala interna, (ca sunt de parerea ca nici macar suedezii sau norvegienii nu l-ar manca), plus 1 ardei si 3 smochine de provenienta incerta. Am baut insa niste apa de izvor original islandez chiar buna, (ca aia si mai buna din Italia mi se terminase, din pacate, ieri.) Cam asta e legatura mea personala cu subiectul carnati sau hot dog, una destul de clar anemica, deci nu cred ca exista posibile elemente de conflict de interes care sa duca la o lipsa de obiectivitate care sa diminueze credibilitatea acestui articol.
(...va urma...)
2 kommentarer:
Deci... am facut ceva rau?
NU ! Dimpotriva ! Faptul ca nu aveam apetit era mai mult ca nu aveam apetit pt a scrie un articol asa in general pe blog, desi de subiectul respectiv inspirat din articoolul tau chiar aveam chef in clipa aia, adica articolul tau imi starnise curiozitatea si interesul, numai ca imi era cam lene sa ma apuc sa compilez diverse pt a scrie un articol cap-coada !
Send en kommentar