Dacii pe intelesul oricui- cap 3- perspectiva istorica comparativa/partea B

Costobocii erau niste daci care locuiau intre Carpati si Nistru. Nu au fost colonizati de romanii antici, drept care au mai fost numiti si "dacii liberi", (desi nu stiu cat erau de fericiti de aceasta libertate a lor, in comparatie cu dacii ce locuiau in Dacia Felix.) Majoritatea istoricilor de azi ii recunosc, la fel ca si istoricii greci si romani antici ceva mai renumiti, drept daci (sau geto-daci). Acesti costoboci erau destul de razboinici, si erau clar expansionisti, de ex in timp ce romanii antici erau ocupati cu razboaiele marcomannice din timpul Imparatului Marcus Aurelius, (in timpul carora triburile germanice de marcomanni originari de la nord de raul Main ajunsi in mod migrator expansionist pradator prin Austria si Slovacia actuale si triburile sarmate nomade de origine mai straveche iraniana dinspre est numiti lazigi sau jazigi, ajunsi si ei la un moment dat prin Ucraina actuala, ambele deplasand triburile celtice de acolo, atacau ulterior Imperiul Roman), costobocii au inceput sa se extinda si ei inspre sud vest si sa cucereasca si ei cat puteau din Balcani, unele parti grecesti chiar apartinand Imperiului Roman. Romanii antici au reusit sa ii respinga totusi pe costoboci, si ei, reveniti pe meleagurile lor, au trebuit mai apoi sa se confrunte cu vandalii hasdingi veniti dinspre Germania de est care incepusera sa ocupe arii din sudul Poloniei, Ucrainei de vest, Slovacia si Ungaria de astazi, si acesti vandali s-au dovedit mai tari decat costobocii.

Destul de multi spun ca numele costobocilor inseamna "cei stralucitori", unii opinand ca asta este pe lb traca, altii opinand ca e pe o alta limba proto-indo-europeeana, mai putini spun ca este un nume celt, si cativa spun ca e un nume pe lb daca, insa intelesul pare a fi tot acela, de "oameni stralucitori", indiferent de limba etimologiei denumirii lor, (despre care cei mai multi spun totusi ca e pe lb traca sau pe lb daca), numai ca nu stiu daca ei insisi isi spuneau asa, sau asa le spuneau doar altii. Un geograf grec de tip blogger calator Pausanias de la vremea lor, a scris despre ei ca erau banditi pur si simplu. Acesti costoboci nu par sa fi fost prea cuminti, si nu par a fi fost deosebit de interesati de a coopera frumos cu alti daci care erau deja asezati pe la cultura Lipita, de pe valea inalta a Prutului, si catre Nistru, si prin Bucovina, Galicia, si Maramures, si aveau o civilizatie agriculturala foarte rafinata, cu castronele de ceramica si prelucrare de fier si activitati de zootehnie si de crestere de grane. Unii spun ca de fapt costobocii erau si ei lipiteni, dar zau, poate ca erau un grup mai delincvent de lipiteni carora nu le placea munca in agricultura. Eu nu pot sa imi inchipui niste oameni care aveau asa vase de ceramica sa o ia din loc sa atace Imperiul Roman, si asta inca inainte sa vina vandalii sa-i goneasca. Cand au venit vandalii, se pare ca lipitenii sau costoboco-lipitenii, s-au impartit asa in 2, unii luand calea muntilor, si altii luand-o catre Moldova mai larga sa se uneasca cu carpii, alt trib posibil dacic prieten lor. (Vad ca acesti carpi nu apar in lista dacilor lui Ptolemeu, dar totusi Ptolemeu a scris si despre ei, numele lor pare a veni de la muntii Carpati, si se pare ca traiau printre daci, chiar daca nu erau daci-daci, dar erau poate niste daci ceva mai saraci, deoarece nu aveau moneda proprie, nu stiau sa scrie, si aveau casute asa mai de chirpici, dar aveau niste obiceiuri de daci, gen crematia decedatilor, desi,ma rog, acest obicei il aveau si altii, nu numai dacii, mai ales la acea vreme. Eu nu ii vad pe acesti carpi ca fiind mari razboinici, ci mai degraba asa ca purcelusii aia cel mai mic si mijlociu din povestea celor 3 purcelusi care isi faceau casute sa se apere de lup.)

Un mare istoric, jurnalist, politician, jurist, arheolog, plus castigator al premiului Nobel pt Literatura german din secolul 19, Theodor Mommsen, care a studiat multe despre Imperiul Roman, (mai ales sist de Justitie...probabil astfel incat sa fie si Germania primita la un moment dat in spatiul Schengen), a opinat ca acesti Costoboci nu erau traci sau daci, ci de fapt sciti sau sarmati, adica zau, razboinici PLUS delincventi rau de tot, ceva ce nu a mai vazut Parisul, mai ales daca e sa tinem cont si de faptul ca insusi Herodot a scris despre sciti ca erau mari consumatori de hashish, (probabil de tip sativa, nu indica, cu efect mai degraba euforizant decat calmant), pe care il consumau asa la bai de abur in corturi speciale, gen sweat lodge (populare si la celti, la unii baltici, unii scandinavi, si unii nativi americani, raportat documentar ca fiind utilizate de sciti chiar pe la sec 5 Inainte de Christos, construite din bete peste care se puneau acoperaminte de lana), dupa care dansau ca apucatii...zau, o asemenea reclama, si inca si in era victoriana, venita din Germania odata cu povestile d-lui Karl May despre Winnetou, si alte metode de jurnalism modern de tip tabloid, nu avea cum sa nu afecteze probabil intreg jurnalismul romanesc cat si probabil si istoriografia romana intr-o anumita masura,  ani de-a randul. Eu personal sunt mai sceptic, nu ca scitii nu ar fi folosit sweat lodges, nici ca costobocii  nu s-ar fi putut lua dupa ei in ceea ce priveste aceste obiceiuri, dar ca costobocii ar fi cumva sciti sau sarmati, deoarece,
a) scitii din Balcani si Scitia Minor fusesera goniti de mult de acolo de catre Alexandru Macedon, si chiar daca denumirea de Scitia Minor a mai durat ceva vreme,si chiar si daca or mai fi ramas cativa sciti mai pasnici si iubitori de cantece si poezie pe langa litoralul intotdeauna ospitalier al Marii Negre, costobocii care au atacat atat Histria cat si Callatis, i-au batut de i-au zvantat si pe astia alaturi de romanii antici care erau sefi pe acolo;
b) sarmatii erau luati ff in serios de romanii antici, studiati, descrisi, numarati, etc, pe cand costobocii desi erau si ei luati in serios, totusi nu chiar asa de rau ca sarmatii, si au fost bagati in seama nu atat de romanii antici cat de cei care au studiat ulterior niste plangeri sau cereri de fonduri din partea unor guvernatori responsabili de bunastarea populatiei grecesti, care desigur doreau si ei acolo in plan local fonduri de la centru, cica sa se apere de sarmati, la vremea cand costobocii se gasisera si ei sa atace pe greci, insa, ma rog, cand era vorba de acest fel de plangeri desigur ca oricare invadator putea sa fie denumit sarmat, ca doar nu era sa ceara fonduri si pt sarmati si pt costoboci, si pt nu mai stiu cine, cu risc sa le fie respinsa cererea, ci cereau asa generic pt sarmati, ca sa fie siguri ca primeau macar o suma acolo ceva, sa-si renoveze casele si templele pt urmatorul val de turisti din sezonul viitor;
c) scitii si sarmatii erau precis diferiti unii de altii, atat la port, si obiceiuri, cat si la comportament, chir si daca sarmatii vorbeau lb scita, si faptul ca dl Mommsen opineaza cu atat lejeritate despre costoboci ca erau ori sciti, ori sarmati, zau, ii cam scade din credibilitate, daca e sa ii compari opinia cu cea atat de riguros detaliata de Ptolemeu, care totusi vine si cu harti destul de avansat credibile plus autentic informative, in plus de ca sunt estetice, nu doar cu argumente pur lingvistice (si inca si de tip mai degraba narativ mai vechi, plus oarecum posibil politic motivate dl Mommsen fiind anti-excluzia unor minoritati posibil bazata pe diferentieri prea proeminente si pro-asimilationism al minoritatilor unui stat, mai putin al slavilor, mai ales cehi, pe care ii considera non-asimilabili plus "apostoli ai barbarismului"), ca totusi chiar si lb germana se poate regasi vorbita si in cadrul unor culturi care nu au prea mult de a face cu cultura si societatea germana principala propriu-zisa chiar temporal coexistenta, sau alte limbi si mai si, nemaivorbind de insasi lb latina mai de mult
d) dl Mommsen a luat totusi premiul Nobel pt literatura fiind considerat un maestru artist al scrierilor istorice, in special in monumentala lui lucrare O Istorie a Romei, fiind deosebit de apreciat chiar si de dl Mark Twain, (ale carui aprecieri au fost puse in prefata unor lucrari ale d-lui Mommsen despre Imperiul Roman, care precis au stat la baza unor filme deosebit de spectaculoase despre Cleopatra, de ex chiar si cel din 1963 cu d-na Elizabeth Taylor si dl Richard Burton in rolul lui Marc Antoniu, nu numai cel din 1945 cu d-na Vivien Leigh, sau cel din 1934 cu d-na Claudette Colbert, si poate chiar si a filmului larg recunoscut excelent Ben-Hur cu dl Charlton Heston), ceea ce e perfect admirabil, insa totusi mai degraba legat de o istorie cu calitati de entertainment dramatic, nu de vreo stiinta deosebit de exacta

Din aceste motive, eu personal cred ca costobocii erau daci. Poate asa mai razboinici, mai delincventi, mai pradatori, dar ce, nu trebuie sa le placa la toti agricultura, plus le placea sa fie stralucitori, erau asa mai increzuti, niste daci de gasca oarecare, ceva mai interesati cultural urban mai timpuriu, dar totusi daci, un fel de daci poate mai yuppies, admiratori ai personajului interpretat de dl Michael Douglas in Wall Street, plus oarecum deja,am impresia, (din cauza ca au cam distrus templul Misterelor Eleusine dedicate zeitatilor subpamantene grecesti in timpul unor incursiuni in Atena, in care aratau ca poate nu aveau nici un D-zeu, ma rog, din cei asa mai oficial organizati), ei fiind poate oarecum mai modern anti-cultul mortilor, si mai pro-cultul acumularilor materiale, dar zau, asa e o societate larga si complexa, nu trebuie sa fie toti chiar asa la fel, sau la fel de piosi. Si chiar si daca acesti costoboci erau copii de lipiteni asa mai asezati, ce, toti copii de tarani trebuie sa devina si ei pocaiti sau tarani, si nu au voie sa isi doreasca alte chestii, sau chiar sa fie si mai nesabuiti uneori ?


(...va urma...nu imi vine sa cred ca am ajuns sa ma iau tocmai de dl Mommsen !...dar, zau, nu e ceva personal, daca dansul a fost simpatic pt dl Mark Twain, nu are decat cum sa imi fie si mie simpatic, plus nu am decat cum sa il admir imens pt castigarea premiului Nobel pt Literatura pt niste lucrari cu siguranta mai bine documentate si mai bine scrise decat aceasta serie de articole, care, in fond nu e si ea decat o super-super-super-palida imitatie a aceluiasi stil, la urma urmei, introdus si popularizat tot de catre dl Mommsen !)