Leapsa Cititorului de Carti

Am fost invitat de bloggerul Cuvanta sa raspund la o leapsa la care as fi raspuns si neinvitat daca as fi stiut de ea. I-am trasat originile in blogul Lost in Books, cu prima preluare prin traducere si adaptare in lb romana auto-raportata de catre bloggerul  Tomata cu Scufita. Inainte de a raspunde la intrebari, invit si eu la randul meu pe bloggerii Kadia, Andreea Iulia Toma, Vienela, Pandhoraa, Mugur/Ciufulici, Pato, Intuneric, Iliescu, Ninulescu, Draganescu, Ianculescu, si desigur inevitabil Calinescu. Vladen a fost deja invitat de Cuvanta. Am invitat mai multi baieti decat fete pt ca se zice ca baietii citesc mai putin decat fetele, si eu doresc sa sprijin cititorii la risc cf celor mai noi metode si zicale, deoarece si eu insumi ma consider un citor la risc, de fapt deja aproape pierdut irecuperabil fata de lumea lecturii. Tot ce mai fac zilele astea e sa colind din cand in cand prin unele locuri unde se pot gasi carti ca prin niste muzee, dar de citit carti ma ocup mai rar. Pot sa zic totusi ca ieri am citit pe repede, adica pe sarite, stand in picioare langa un stand, o carte numita Ambasada Cambodgiei scrisa de d-na Zadie Smith, al carei stil concis maiestrit pur si simplu m-a tintuit in loc, desi tema nu era cine stie ce, (din punctul meu clasic snob de vedere), una referitoare la singuratatea unui inotator de cursa lunga de sex feminin de origine africana traficata intr-o atmosfera urban metropolitana internationala obisnuita.

Am preluat 2 intrebari suplimentare din Leapsa originala, si le-am adaugat la lista celor 10 propuse de Tomata cu Scufita, nr 9 si nr 11, pt ca mi s-au parut si ele interesante, desi ce-i drept mi se par chiar dificile, insa am fost curios de a reflecta asupra lor. Le-am pus aici cu steluta pt a le desemna ca fiind facultative.

1. Prima mea amintire cu mine citind:  
    Am o amintire cu mine incercand sa citesc cu voce tare dar si in gand, cuvinte, din ziarele RSR, si mai am o amintire distincta a starii de spirit de fericire si mandrie care m-a cuprins cand mi-am dat seamacca pot citi si intelege o propozitie intreaga asa in gand, plus nu numai una, ci chiar una dupa alta, doar uitandu-ma la ele, acest lucru intamplandu-se in conjunctie nu cu un text jurnalistic, ci cu o carte de fictiune pt copii ! Pe mine tata m-a ambitionat sa doresc sa stiu sa citesc, deoarece il baraiam la cap sa se joace cu mine atunci cand venea de la serviciu, si incerca si el sa se aseze asa cateva minute in fotoliu in timp ce eu ma agatam de pantalonii lui si il trageam in jos sa se aseze langa mine pe covor sa ne jucam impreuna, si atunci probabil mi-o fi spus ceva de gen,"uite ce lucru dificil ma chinui sa fac eu acuma, trebuie sa citesc ziarul si e ff greu sa citesti, trebuie sa intelegi ce reprezinta fiecare litera, plus dupa aia si fiecare cuvant, nemaivorbind de aceste texte deosebit de lungi pline de cuvinte deosebit de grele", iar eu precis m-am ambitionat sa-i arat ca pot si eu ! Tin minte ca la inceput confundam litera T cu litera L, ambele mici de tipar, pt ca T avea si liniuta orizontala, iar L nu avea, dar imi era greu sa retin care din ele avea liniuta si care nu...adica efectiv incercam sa o iau asa cat de cat logic comparativ ! Nu stiu cat a durat,dar nu cred ca a durat chiar asa demult,poate cateva saptamanai, sau cateva luni, intr-o primavara parca, si in toamna mi-am dat seama ca puteam sa citesc in gand chiar fictiune ! Articolele jurnalistice nu mi se pareau interesante pt a fi citite in gand de catre mine, insa cred ca mi-au folosit o vreme buna ca etalon de verificare si text de referinta de simboluri pt mine ! Zau, pot adresa sincere multumiri in primul rand intregului colectiv care a contribuit la aparitia ziarului Scanteia, care a reprezentat textul suprem autoritativ de referinta pt mine, pe cand Informatia Bucurestiului mi-a fost utila ca text de referinta prescurtat,insa am sentimente deosebit de bune si pt colectivul acelui ziar ! Romania Libera reprezenta asa un soi de text de referinta deosebit de inalt academic de nivel de tratat ! Iar revista Lumea a reprezentat enciclopedia mea prescurtata preferata, deoarece enciclopedia reala mai mare pe care o aveam in casa era mult prea grea, si era mai complicat sa o scot din biblioteca, plus avea ilustratii mai mici, si nu chiar asa de atractive ca revista Lumea, care avea si grafice, nu numai fotografii, plus informatii geografice deosebit de interesante, plus aveam in casa si numere mai vechi si mai interesante pastrate de bunicul ! Eu doresc sa omagiez cat mai sincer colectivele de angajati ai Casei Scanteii, inclusiv desigur si tehnicienii Combinatului Poligrafic Casa Scanteii (azi Compania Nationala a Imprimeriilor Coresi) pt ca ei au contribuit prin munca lor sa ma ajute sa invat sa citesc ! Din pacate nu mai tin minte exact titlul, autorul, ilustratorul si editura cartii de fictiune din care am remarcat cu bucurie ca reuseam sa citesc si in gand, insa retin ca avea coperti rosii si era despre un baietel caruia nu-i prea placea sa se pieptene si sa se spele pe fata, si arata cam neglijent, insa l-au ajutat niste prieteni de tip iepuras si veverita sa se gateasca in mod constiincios astfel incat sa fie cat mai placut la infatisare, si chiar arata destul de frumos astfel spilcuit ! Era brunet cu tenul deschis la culoare. Nu mai tin minte ce culoare de ochi avea, insa dupa makeover avea o coafura deosebit de ingrijita care mi-a placut ff mult, si e multe ori de atuncea mi-am dorit sa fi pastrat acea carte si sa o am cu mine de cate ori am dorit sa explic vreunui frizer nou cum sa ma tunda, pt ca de ex acum recent noul meu frizer danez m-a tuns oarecum gen Justin Bieber de dinainte e septembrie 2013, desi eu as fi preferat ca Justin Bieber cel mai recent, deoarece coafura mai recenta parca seamana mai bine cu cea a baietelului din acea carte, insa nu am stiut sa ii explic in mod optim, si cred ca mi-ar fi prins bine sa am acea carte cu mine.
2. Prima carte pe care am citit-o și recitit-o: 
Aia cu baietelul spilcuit, desigur, desi nu mai mult de 2 ori, pt ca nu cred ca amcitit eu vreodata vreo carte de mai mult de 2 ori.

3. O carte pe care fiecare copil ar trebui s-o citească: 
Povestile morale ale d-nei contesa de Segur, nee Rostopchine.

4. Locul meu preferat de citit:
Oriunde.

5. Accesorii obligatorii în timpul lecturii: 
Nu stiu daca inteleg bine intrebarea. Adica daca am nevoie de ochelari ? Inca nu. Daca e vorba de accesorii posibil legate de vreun ritual dedicat lecturii, eu pot sa spun ca, desi e clar pt mine ca am un fetish pt carti, nu am un ritual anume legat de citit care sa includa accesorii, si folosesc doar corpul meu personal inclusiv simturile asociate lui. Stiu ca suna oarecum masturbatoriu artizanal asa cam saracacios si primitiv, fara accesorii extra, dar nu am ce sa fac, asa m-am obisnuit. Zau, eu nici cand am ocazia de sex in 2, nu prea folosesc accesorii, pur si simplu nici nu ma gandesc la asa ceva din prima, ff rar am zis eu personal din proprie initiativa, "hai, sa incerc si o catusa". Ma rog, e adevarat ca prefer ca partenerii mei sa ramana incaltati daca au incaltaminte de calitate, dar asta e legat mai mult de fetishul meu de pantofi, plus e si practic, adica nici nu trebuie sa miros ciorapi sau picioare straine, sau sa indur cumva sa ating picioare reci, plus e mai simplu sa te desparti de cineva care e deja incaltat, dar nu consider incaltamintea un accesoriu, e altceva mai complicat sau mai complex decat un simplu accesoriu, plus oricum daca e incaltaminte de proasta calitate prefer sa nu o vad, si asta e cazul celmai des, asa ca de fapt, inpractica probabil prefer si suport mai bine picioare goale decat incaltaminte de calitate proasta sau inestetica. Dar daca ar fi cineva cu incaltaminte de calitate cu adevarat excelenta, zau,cred ca i-as ordona, nu numai pretinde, sa ramana incaltat ! Dar asa ceva e rar, cel putin in anturajele in care m-am decis sa ma invart eu momentan.

6. Numărul cărților de pe lista mea de lecturi viitoare: 
Fara numar, la fel ca si lista de filme de vazut. (Asta nu inseamnasi o promisiune automata ca le voi si citi, insa e total OK atat vreme cat imi pastrez interesul pt o lista.)

7. Ultima carte pe care am primit-o sau am cumpărat-o:
The Expats, de dl Chris Pavone. Este o carte cu atributul si poate chiar si intentia de a fi cat mai rapid ecranizabila, cu rolul principal deja probabil dedicat d-nei Angelina Jolie, desi eu as prefera-o pe d-na Hillary Swank. Pe asta m-am decis eu sa o cumpar dupa ce am citit pe repede cartea d-nei Zadie Smith mai sus mentionata, si dupa ce am rasfoit cateva pagini din 1913: Anul de dinaintea furtunii, de dl Florian Illies, fara a reusi sa capat entuziasmul de a-mi dori sa o achizitionez, desi am fost chiar destul de bine intentionat in aceasta privinta.

8. O carte care mi-a schimbat viața într-un fel: 
Nu cred ca exista o singura carte speciala care sa-mi fi schimbat mie viata sau sa imi fi influentat asa in mod dramatic decisiv viziunea, si destinul. Probabil ca toate cele pe care le-am citit au contribuit la destinul meu in curs.
9.* O carte care-mi place, dar care pare sa nu placa mai nimanui: 
Habar nu am ce carti or place altora.  

10. O carte care nu-mi place, dar pe care toată lumea pare s-o iubească:
La fel ca mai sus.
11.* O carte care ma intimideaza: 
Biblia.

12. Trei dintre scriitorii mei preferați:
Nu pot sa aleg.