Aceasta perspectiva istorica numita cliodinamica din cauza muzei istoriei numita Clio, (fiica Mnemosynei, titanul de sex feminin gardian al memoriei, ai carei parinti, bunici ai celor 9 muze, printre care desigur si Clio, erau insasi Gaia, zeita primordiala a Pamantului, si Uranus, zeul primordial al Cerului), se poate obtine din modelarea matematica a unor procese dinamice istorice, de exemplu date demografice, date economice, numere absolute si suprafete de diverse state, etc. Scriitorul de SF de mare succes Isaac Asimov a imaginat o varianta fictionala a acestei metode istorice matematice, pe care dansul, la acea vreme, intr-o serie de povestiri scrise intre anii 1942-1944, (care vor fi urmat a fi extinse si reunite in opera mai larga Fundatia publicata in 1951), a numit-o in mod oarecum suprinzator pt acea vreme, psihoistorie, o denumire care nu mai pare atat de surprinzatoare in zilele noastre acum ca suntem atat de informati de teoriile economice comportamentale, si lucrarile economice ale d-lui Kahneman, psiholog si totodata si matematician, castigator al premiului Nobel pt Stiinte Economice in anul 2002, iar dl Paul Krugman, castigator al premiului Nobel pt Stiinte Economice din 2008 a declarat ca dansul a decis sa se faca economist dupa ce a citit despre personajul Hari Seldon, practician al acestei discipline imaginate de dl Asimov cu scopul si rolul literar de a salva civilizatia umana.
Ideea d-lui Asimov, mult mai apropiata de ce poate reprezenta perspectiva cliodinamica contemporana asupra istoriei, pare desigur o idee mai originala si interesanta decat asa numita psihoistorie oficiala imaginata in jurul anului 1975 de catre dl Lloyd deMause, o perspectiva mai degraba antropologic culturala istorica, din care anumite evenimente istorice sunt explicate prin prisma motivatiilor psihologice teoretice care pot apare in cadrul raspandirii largi a unor practici de crestere a copiilor cu adevarat abuzive desi in continua posibila imbunatatire teoretica de-a lungul timpurilor. Nu am pus aceasta perspectiva psihoistorica oficiala pe lista celor din care voi scrie aceste articole despre daci, deoarece reprezinta o perspectiva controversata, exagerat de simplista, rigida, reductiva, totodata nu foloseste la mare lucru, si desi are niste ambitii deosebit de grandioase, pare clar lipsita de validitate istoric informativa, contine o cantitate exagerat de material speculativ, foloseste termeni clinici psihologici sau psihiatrici prost definiti sau nejudicios aplicati, unii din ei parand similari cu cei psihanalitici, insa cu un inteles si o functie si dintr-o perspectiva care nu are absolut nimic de a face nici cu teoria psihanalitica a d-lui S Freud, nici cu cartea "Civilizatia si insatisfactiile ei" scrisa de dansul in 1929, nici nu raspunde in mod adecvat dorintei exprimate in scris de unul din elevii cei mai straluciti ai d-lui S Freud, dl Erik Erikson (originar din Danemarca), in cartea dansului "Luther ca om tanar" (1958), in care dl Erikson scria ca isi doreste sa existe o disciplina care sa poata examina impactul caracterului unui om asupra istoriei, plus nici nu e considerata aplicabila lumii traitoare inauntrul si/sau in cvasi-permanenta interactiune cu civilizatia antica greco-romana, care a si avut contact cu dacii de interes ptaceasta serie de articole.
Pt a descrie o perspectiva cliodinamica asupra evenimentelor istorice in care au fost antrenate gupurile dacice la vremea lor, cele mai des consemnate istoric fiind cele razboinice cu romanii antici, desi s-au confruntat si cu celtii, si cu altii, nu numai cu romanii, am incercat din rasputeri sa inteleg cateva principii de baza prezentate de dl Peter Turchin, profesor la catedra de Ecologie si Biologie Evolutionara de la Univ din Connecticut, editorul sef al revistei Cliodinamica: Jurnalul de Istorie Teoretica si Matematica, (despre care mi-am formulat oarecum impresia ca se uita la semenii lui oameni ca la niste carduri de gaste sau de pinguini, plus probabil joaca o gramada de jocuri pe calculator, desi totusi pare a avea un zambet destul de blajin, si nu cred ca poate face rau nimanui), in lucrarea sa din 2011 intitulata Razboinicia (sau Starea de Razboi sau Razboiala) si Evolutia Complexitatii Sociale. Concluzia mea este ca, desi dacii precis aveau un creier mai mare decat romanii antici si chiar si decat celtii, plus erau extrem de coezivi ei intre ei, plus ff altruisti si chiar incurajau acest altruism la nivel organizat, prin acele sacrificii de oameni nevinovati lui Zamolxe spunandu-le ca e spre binele lor, cf ultimului racnet de principii de management super-modern de cel mai inalt nivel corporatist posibil, plus mai eficace decat ar fi reusit orice papa crestin sa isi motiveze enoriasii, plus precis aveau niste mentalitati deosebit de rafinate fata de altii de la vremea lor de atunci, chiar si o mare parte din greci sau din romanii antici erau niste tarani inculti si cam redusi fata de acesti daci, (ma rog, speculativ, dar totusi matematic), INSA din pacate cred ca nu toti dacii erau monogami plus cred ca nu plateau impozite in mod organizat, atat local cat si central. Din cauza acestor 2 factori societatea lor a fost inevitabil matematic destinata disparitei, cf tuturor calculelor posibile pe care le-am aplicat, cf conditiilor istorice pertinente aplicabile ariei geografiei lor, si ignorand posibilitatea mai redusa ca sa fi fost decimati de o epidemie necunoscuta. Insa de admirat, zau, PRECIS au fost total admirabili, plus ar fi putut prinde in favoarea supravietuirii, ba chiar si a extinderii influentei lor niste conditii tocmai bune favorabile dezvoltarii unor imperii de frontiera intre zonele de societati predominant agriculturale si unele nomadic pastorale, dar pacat ca nu au fost toti monogami, ca daca erau toti monogami, preferabil si monoteisti PRECIS ii bateau pe romanii antici, si ar fi fost chiar in stare in acele conditii istorice deosebit de favorabile pt a incepe chiar sa construiasca ei un Imperiu care l-ar fi putut rivaliza la un moment dat, dupa caderea si mai rapida a Imperiului Roman, pe cel in viitoare formare al lui Charlemagne, (deoarece i-ar fi invins pe germanicii ocupati deja prea mult cu agricultura,plus bolnaviciosi de la alergii de grau), si, chiar daca se mai micsorau la un moment dat, ca totusi nu cred ca se puteau pune asa cu intreaga floare a vestitului apus, (in mod special cu normanzii), acum ar fi stapanit probabil cca 1/3 din UE, (desi aceasta concluzie este clar una total absurd revizionista, care NU face parte dintr-o perspectiva cliodinamica serioasa).
(...va urma...cred ca trebuie sa fac niste corectii ca m-am exprimat cam intr-o doara in ultimul paragraf, dar ideea de baza cam asta este...zau,chiar imi pare rau, ce ocazie matematic istoric biosociologic evolutionara au putut sa rateze acesti daci....)
Ingen kommentarer:
Send en kommentar