fredag den 13. juli 2012

Istorie si putina geografie- partea 3


Incurajat azi de o plimbare pe la ora 21 seara, care in iulie aici, in Norvegia de vest, are sansa uneori sa semene cu o plimbare intr-o vata de zahar de calitate superioara fina, total nelipicioasa si de culoare roz-portocaliu, si totodata inspirat de un comentariu al lui Mircea Vladut de pe blogul Andreei Iulia Toma, in care il amintea pe omul de stiinta Stefan Procopiu, din judetul Iasi, care nici el nu a luat Premiul Nobel, (desi se pare ca a descoperit magnetonul, care e o formula matematica, nu o particula), la fel ca si dl Bose, (care se pare ca a descoperit formula matematica cu care se poate gasi bosonul, care e o particula), din cauza ca, in acel an fatidic, 1922,  aparent atat de plin, (ca probabil si atatia altii), si de bucurii si succese, (ca de ex lansarea revistei deosebit de populare de compilatii si condensari cu scop de larga popularizare atat a noilor descoperiri din stiinte, dar si a unor clasici ai literaturii, Reader's Digest), dar, in general, si de atatea evenimente, dintre carele unele chiar infioratoare, multe tragedii umane, si diverse confuzii si incurcaturi si, prin urmare, de atatia posibili nedreptatiti fata de acel premiu special, l-a capatat, pe drept sau pe nedrept, dl Niels Bohr, care probabil pur si simplu s-a priceput mai bine decat altii sa compileze intr-o teorie coerenta ceva mai usor de inteles pt elevii de liceu lucrarile stiintifice mult prea complicate ale altora, (asa cam cum fac si eu, de exemplu, desi fara pretentii la vreun premiu deosebit, acum, cu anumite concepte mai dificile de pe wikipedia, desi totusi dl Bohr, spre deosebire de mine, a zis ceva ff important, de tip sintetic, desi probabil ca pana si asta plagiat dupa Heraclit et al., PLUS oponentii, Thales et al., "nimic nu exista pana cand nu se masoara"), m-am decis sa incerc sa compilez si eu, (tot dupa wikipedia), o enumerare de personalitati faimoase, insa posibil mai putin cunoscute la nivel international, ale judetului Rogaland si ale judetului Iasi, care sa poata eventual servi si ca role model-uri pt tinerii din ambele judete + chiar si noi toti ceilalti, care poate nu mai suntem, totusi, chiar asa de tineri, sau care poate nu traim in acele judete in acest moment.


(...va urma...trebuie sa petrec un timp oarecare dedicat cercetarii, pt ca spre deosebire de dl Ponta, eu, nefiind nici macar sef de birou, daramite de alti oameni, nu am pe cineva care ma ajute sa plagiez dupa wikipedia...plus doresc sa precizez ca e doar o coincidenta ca mi-a iesit o fraza atat de lunga cat un paragraf, zau, NU incerc sa plagiez stilul dl-ui James Joyce, al carui roman cu fraze, se spune, si mai lungi, Ulise, a aparut si el tot in 1922...)

28 kommentarer:

Vladimir sagde ...

Rudolph, complet off-topic am si eu o intrebare. Stii cumva daca pe 29 Iulie se organizeaza ceva si in Stavanger pentru treaba cu Basescu? Daca da, unde? Sotia mea ar vrea sa voteze, dar nu e suficient de motivata incat sa schimbe programul de vacanta si sa dea o fuga pana la Oslo (care pare a fi singura sectie de votare de pe lista peste care am dat). Multumesc frumos.

Rudolph Aspirant sagde ...

Zau, habar nu am. Nu sunt la curent absolut de loc cu asa ceva, nici nu stiam ca se poate vota in Norvegia in afara de la ambasada Romaniei de la Oslo.

Anonym sagde ...

Ajutati votand sa scapam de Basescu :(((( Numai bine, acolo la racoare. La noi sunt 41 de grade si azi si maine. :) Odorica

vienela sagde ...

Mi se pare atat de draguta comparatia serii de iulie cu o vata de zahar nelipicioasa.

Rudolph Aspirant sagde ...

Si mie, zau, mi-a placut...nici nu stiu de unde mi-a venit aceasta comparatie...poate ca eram intr-o stare de spirit asemanatoare cu cea pe care am avut-o cand am mancat ultima oara vata de zahar acum destul de multi ani, insa si culorile erau importante, pt ca vata de zahar roz am mai vazut, dar de culorea aia roz-portacaliu pe care voiam sa o descriu nu am mai vazut niciodata !

Rudolph Aspirant sagde ...

In mod sincer chiar am cautat sa vad daca se poate vota si in afara ambasadei de la Oslo, dar nu am gasit vreo informatie concreta pe undeva. Nici macar pe site-ul ambasadei romane de la Oslo nu a aparut vreo informatie specifica legata de acest vot.

Azi am avut iar o zi interesanta din punct de vedere al vremii mereu schimbatoare de aicea, dimineata parca era toamna tarziu-spre iarna, dupa aia s-a facut toamna mai timpurie cu ploaie, si abia acum catre seara a revenit vara !

Hoinara sagde ...

Foarte interesant blogul.Azi l-am descoperit.

Moni sagde ...

sa nu te superi pe mine ca nu iti mai comentez, dar nu prea am ce, insa pot sa spun ca ai multe informatii pretioase pe blogul tau!

zi faina:D

Rudolph Aspirant sagde ...

Ah, si eu chiar azi dimineata ma gandeam ce plictisitor a devenit acest blog in ultima vreme, mai ales de cand am inceput sa scriu aceasta ultima serie de articole care nu era numai despre mine personal !

Rudolph Aspirant sagde ...

Eu chiar sincer cred ca majoritatea informatiilor care pot avea o oarecare valoare educativa mai larg generala de pe blogul meu sunt linkurile la diverse articole de pe wikipedia. Insa drept sa-ti spun mie imi plac mai mult cele cu valoare de entertainment de pe YouTube, si chiar imi face placere sa le caut, sa le gasesc si sa le aleg pe cele care imi plac mai mult in clipa respectiva, sau care mi se par mie mai entertaining in general, pe cand cautatul si gasitul celor de pe wikipedia sunt mai mult ca facutul unor teme scolare, desi nu deosebit de neinteresante sau de plicticoase, daca am ajuns eu sa ma gandesc la ele in legatura cu ceva care imi trecea mie prin cap atunci cand scriam articolul respectiv plus sunt mereu ff usor de gasit ! Insa trebuie sa recunosc cat pot de sincer ca eu nici macar nu citesc chiar exact tot ce e in articolul respectiv de pe wikipedia cand ii dau link, (de retinut ce scrie acolo nici nu mai vorbesc), deci totusi trebuie sa se tina cont in general in legatura cu ele de factorul de credibilitate si acuratete a informatiilor prezente in wikipedia, plus posibil bias (adica o oarecare inclinatie de la impartialitate) politic, (poate mai mic in cazul articolelor de lb engleza decat in alte limbi insa recunoscut ca existent si chiar urmarit si masurat in mod independent din afara wikipediei, in afara de regulile interne de operare ale wikipediei in lb engleza insasi, sau ale wikipediei in general), plus cert bias cultural in diferite limbi si nivelul de interes pt si de dezvoltare a subiectului respectiv in lb respectiva. Eu marturisesc ca pun acele linkuri de pe wikipedia chiar cu dorinta sincera de a le avea si eu undeva si de a le citi si eu o data asa mai pe indelete, (daca tot m-am gandit la un moment dat la tema respectiva), asa intr-un fel de efort auto-educativ, dar zau daca am facut-o vreodata ca lumea, si de obicei, nici cand verific asa in mare ce scrie acolo inainte de a pune linkul, nu rezist la mai mult de un paragraf pe ici pe colo !

Moni sagde ...

iti apreciez munca pe care o depui pt.un articol. ;D

Rudolph Aspirant sagde ...

LOL ! Chiar acum ma simteam vinovat ca o lasasem cam moale cu cercetatul si cu scrisul in ultimele zile ! Dar, zau, chiar mi-a facut placere sa aflu cine a fost acel Pareto prezentat in ultimul articol de pe blogul tau !

Anonym sagde ...

Faci munca de detectiv.Ar merge si stilul.De ce nu scrii un roman. Poate chiar din textele de aici care au aerul lui Mateiu cel din Craii...sau "Sub pecetea tainei" se pot face decupajele unor secvente.Ai toate datele unor personaje.Poate cunosti vreun literat de ajutor in privinta selectiei textelor unei carti.Unele se scriu singure,in pofida autorului prea lenes.

Rudolph Aspirant sagde ...

Eu personal nu as fi tentat sa cumpar vreo carte compilata din scrierile mele de aici sau nici macar srisa despre alte chestii de mine, (de fapt care chestii ?...cand eu si asa imi tarsai picioarele de fiecare data daca e sa scriu ceva care nu e imediat despre mine si ce toane am eu in clipa aia)...zau nu cred ca e etic sa ii fortez pe altii sa cumpere ce nu as cumpara niciodata eu insumi, nici sa fiu lesinat intr-o zi despre a citi o carte despre Nimica, (in legatura cu care a propos nici macar una cu textele scenariilor episoadelor din Seinfeld nu as cumpara, pt ca ce rost are, asa citite fara interpretare actoriceasca vizibila nu ar avea nici un haz, pt ca desi sunt, desigur ff talentate, totusi nu sunt de nivel de piesa de teatru scrise de dl IL Caragiale, nu mai vorbesc si de altii, care si ei au mai scris piese ansurdiste despre Nimica + chiar Tot...deci cum naiba sa cumpar ceva scris de mine, care mai e si in proza, nici macar cu dialog, sau cu poze...pt ca din pacate inca nu se pot transpune in cartile de hartie linkurile de YouTube, desi poate intr-o buna zi, cine stie poate in cadrul celor electronice va avea cineva intr-o zi o idee interesanta cu adevarat publicabila impodobita de astfel de linkuri), si in fond, chiar lasand etica de business, efectiv nu cred ca merita nici macar efortul de a incerca sa scriu ceva real publicabil intr-o carte adevarata vreodata, plus absolut nici un om care are cat si pe de departe de a face in mod profesional cu scrisul profesionist NU m-am incurajat absolut niciodata in aces sens, numai tata si prietena mea, care spera cumva ca printr-o cine stie ce minune as reusi si eu sa ma imbogatesc peste noapte la un nivel la care ei sa nu mai fie ingrijorati de soarta mea care li se pare ca duce destul de clar catre o perioada de dupa iesirea la pensie petrecuta intr-un azil de batrani de calitate inferioara-medie...lucru in legatura cu care cred ca au dreptate...si ei, desigur, spera macar sa am posibilitatea de a sta la un azil de calitate medie-catre-superioara, care intr-adevar costa destul de mult...eu ii inteleg, sincer parca si eu mi-as dori un azil de 4 stele in loc de doar 2 stele, dar zau, daca tot voi fi dement, ce naiba va mai conta calitatea azilului pt mine la acea vreme ?

Anonym sagde ...

Cititorul anonim, cel care citeste in mod real cartea,sunt eu. Preferabil cel de 4 stele.

Rudolph Aspirant sagde ...

Vrei sa zici ca tu esti un cititor de 4 stele si/sau ca ar fi preferabil ca o eventuala carte scrisa de mine sa fie citita de unul sau mai multi cititori de 4 stele ? Si "4 stele" inseamna ca este vorba de un cititor "de lux" asa mai special care numai el/ea ar fi in stare sa aprecieze anumite carti in general obscure sau neinteresante pt alti eventuali cititori, probabil in mod realist mai numerosi, (pt ca e o plaja de distributie interstelara mai mare), care sunt de alt "calibru", fie de 0-3, fie de 5 stele ?

LOL ! Desi probabil ca nu am inteles eu corect ce ai vrut sa zici, zau, pai asa cred ca nu ar merita mai pt nimeni sa incerce sa se chinuie sa scrie in mod cat de cat profesionist constiincios vreo carte publicabila vreodata ! Zau, sper ca nu doresti sa argumentezi pro situatia ca scriitorii profesionisti sa sa chinuie sa scrie carti publicabile doar mai mult pt a primi aprecierea unui grup select de cititori, nu pt a primi bani, (fie ca sunt talentati sau nu), ca majoritatea celorlati profesionisti pe alte domenii ! Zau, cred ca s-ar nelinisti si chiar supara sindicatul scriitorilor profesionisti daca ar auzi de o asemenea idee ! Nu mai vorbesc ce s-ar intrista scriitorii profesionisti ca sunt atat de neintelesi in legatura cu meseria pe care se straduiesc sa o practice cat pot ei de bine !

Pana una alta eu scriu pt mine asa total aiurea-addictiv ca sa imi diminuez diverse anxietati prin utilizarea compulsiva de cuvinte, si am tot repetat peste tot in diverse Disclaimer-uri ca nu am nici intentia, nici pretentia de a oferi nici informatie nici placere absolut nimanui altcuiva, desi asta, desigur nu e ceva interzis. Pai daca eu as avea in mod real dorinta/motivatia sustinuta + mai ales capacitatea cat de cat demonstrabil reala de a oferi informatie sau placere altor oameni, fie ei de 4 stele sau nu, fie in scris fie prin alte metode, zau daca as face-o vreodata pe gratis ! Asa, la nivel ocazional incidental e total OK sa se intample sa resimta cineva oarecare placere in urma activitatii de a interactiona cu ceva emis de mine, fie in scris fie altfel, dar zau, nu e ceva urmarit de mine personal in mod special, nici macar nu cred in mod real ca este ceva care se poate materializa in mod sustinut si pt numere satisfacatoare de oameni, nici macar nu am intentia de a oferi ceva anume unor oameni total necunoscuti pt mine, nici macar nu caut sa cunosc prea multi nici in real life, ca atata ar mai lipsi sa trebuiasca sa tin minte si numele a n-spe mii de oameni si zilele lor de nastere, si sa ma si ingrijorez de a le oferi informatie sau placere in mod etic si cat de cat competent organizat intentionat la atat de multi...si inca si pe gratis !

(...va urma...)

Rudolph Aspirant sagde ...

(...urmare...)

Ca incerc sa scriu in mod cat de cat etic, fara a cauza prea multe consecinte negative, mai ales ca e in public, pe Internet, asta e altceva, o consider una din indatoririle etice ale jurnalismului, chiar daca este de tip neintentionat ca jurnalism ca atare, (insa blogurile fac parte prin definitie din mass-media), plus ca asta se poate optimiza numai daca se evita cat mai mult orice fel de consecinte, fie bune fie rele, adica daca se scriu lucruri total inconsecventiale, bazate mai mult pe clisee culturale, si intr-o limba de lemn cat mai optima.

In legatura cu asta, la un moment dat chiar mi se ridicase interesul de a ma perfectiona in lb de lemn norvegiana, ba chiar in mai multe limbi, dar efectiv nu am putut sa imi mentin acel interes, pt ca e de nivel de efort, si astept sa vina de la sine. Poate ca ce scriu eu in lb romana poate parea oarecum interesant in mod intermitent ocazional pt unii pt ca folosesc anumite clisee culturale, si expresii verbale din alte culturi decat cea a lb romane cotidiene, dar zau daca e ceva organizat in mod expres...e pur si simplu pt ca eu am fost expus de relativ de mic, (incepand de pe la 6 ani incolo, si mai sustinut de pe la 8 ani incolo), la diverse culturi si diverse limbi straine, plus chiar acum in capul meu e o varza oricum pt ca gandesc simultan + sunt bombardat simultan de mai multe limbi si diverse dialecte si accente aproape in fiecare zi reala, si cel mai putin in lb romana de altfel ! (De altfel, asa ceva NU este ceva cu adevarat recomandabil pt copiii ffff mici, de nivelul celor preverbali, sau pe cale de a achizitona limbajul, desi desigur este OK pt cativa sau chiar mai multi sa aiba cateva persoane stabile, mereu aceleasi, care se exprima constant in acelasi fel in 1 sau 2 lb straine, altele decat cea materna, in jurul lor, dar nu persoane diferite si lb diferite schimbatoare in mod total haotic, pt ca am impresia ca asa ceva poate afecta dezvoltarea lor lingvistica in mod negativ, si poate chiar a fi factor predispozant pt anumite afectiuni cerebrale relativ severe de mai tarziu, desi nu exista studii concluzive pt asa ceva pana in acest moment, decat cateva observatii retrospective, ca nici nu cred ca ar fi etic sa se implementeze un altfel de studiu real.)

(...urmare cu Discliamer...)

Rudolph Aspirant sagde ...

(...urmare cu Disclaimer...)

Repet, ce scriu eu in public nu are intentie educativa sau informativa, si daca se intampla sa creeze entertainment asa in mod ocazional e total OK, dar nu urmaresc nici macar asta in mod intentionat. Pur si simplu nu cred ca e genul meu si nu mi-ar face placere si nici nu ma simt motivat pt a incerca sa depun efort pt a oferi entertainment sau infotainment sau informatie la nivel profesionist autentic unor mase largi de oameni, unui grup select de oameni nici atata, si daca as crede ca as avea in mod real capacitatea de a oferi asa ceva la nivel etic si profesionist competent nu as face-o niciodata pe gratis, pt ca asa ceva ar sprijini neprofesionalismul in cadrul organizatiilor si sindicatelor de scriitori profesionisti din lume, si eu, din punct de vedere politic, sustin din toata inima profesionalizarea cat mai inalta, ba chiar si cu intentie de standardizare, desi desigur cu libertate de expresie culturala proprie permisa, in cadrul tuturor profesiilor practicate de oameni, in clusiv cea a scrisului profesionist, (ba chiar uneori mi-ar veni sa doresc sa extind aceasta recomandare si asupra activitatilor de hobby sau de timp liber, insa zau, asa ceva ar deveni de nivel de morala totalitara, plus ca m-as simti eu personal obligat sa nu mai scriu pe blog, asa ca evit sa recomand asa ceva prea des !)

Iar chestia cu motivatia de a oferi placere si/sau informatie in general altor oameni, eu cred ca este atat dreptul cat si o indatorire morala a fiecarui om sa se decida pt sine insusi asupra listei de oameni specifici carora doreste sa le ofere placere si/sau informatie in mod intentionat, si atunci este recomandabil de a o face in mod cat mai competent si cat mai etic, si in general este parerea mea ca aceasta lista trebuie sa fie cat mai scurta, pt a evita stressul asupra acelui om individual...deci, pe aceasta baza sunt totodata si anti-casatorii poligamice, cat si anti-prostitutie organizata, desi nu le consider de nivel de a fi interzise, insa daca se practica este nevoie de atentie sporita la etica si competenta de nivel cvasi-profesional in legatura cu ele, plus respectarea tuturor legilor locale si acordurilor internationale pertinente, plus a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, plus respectarea cat mai stringenta a recomandarilor ILO, (Organizatia Internationala a Oamenilor Muncii), eventual chiar si sindicalizarea profesionala a participantilor la asemenea activitati.

Rudolph Aspirant sagde ...

Anunt pt fanii anului 1922: am mai pus niste linkuri de pe YouTube posibil interesante !

Mircea Vladut sagde ...

Eu am auzit despre Procopiu povestit de profesorul de fizica din facultate. Acest profesor fusese studentul marelui Procopiu si stie povestea chiar de la Procopiu.
Procopiu era student cand a facut descoperirea matematica si a depus un referat in care semnala ideea sa, la decanatul facultatii. Insa acest referat nu a prezentat o importanta deosebita pentru profesorii de la facultate, asa ca nu a brevetat ideea. Lui Procopiu nici nu i se pare a a fi o descoperire cine stie ce importanta, de aceea nu a insistat. Intre timp, Bohr si-a brevetat magnetronul, chiar daca il descoperise dupa Procopiu.

Rudolph Aspirant sagde ...

Pai daca profesorii respectivi erau cam tot de genul acelui director al Colegiului de la Cotnari din Moldova sec XVI descris in partea 2, Johann Sommer, mai bine zis probabil Ionel cel Pierde-Vara, care nu reusiste sa ia nici macar o diploma de absolvire de la Universitatea Europeeana, dar de scris poezii omagiale plus o biografie magulitoare pt Despot Voda a cam reusit sa scrie...dupa parerea mea degeaba au desfiintat moldovenii acel colegiu, ca nu el, sau ideea lui era de vina, ci intreaga administratie, plus daca aveau rabdare inca vreo 350 de ani, si lasau colegiul sa se imbunatateasca asa incet-incet in ritmul lui natural, poate aveau sanse mai mari sa se rezolve si cu coruptia administrativa din cadrul acelui colegiu, poate, cine stie, luau si alte colegii si facultati de acolo exemplu de la el, poate chiar cea la care studiase dl Procopiu...dar ce sa-i faci, trebuie sa ramanem optimisti...nici acum nu e teoretic prea tarziu !

Anonym sagde ...

Poate ai dreptate.Nu prea te sprijini de cârje livreşti in ceea ce scrii,linkurile sunt mai degrabă modalitatea de a târşâi picioarele. Finalitatea textului este personajul de care zici că nu prea ai habar, năucit de poliloghia celorlalti topic diferiţi. Evident şi financiar.Vorba unui matematician,schimbăm ţara dar problemele rămân.

Rudolph Aspirant sagde ...

Pai acel personaj naucit este evident ca de fapt sunt chiar eu, pt ca e clar ca eu:

a) nu ma pot abtine sa nu scriu despre mine si atunci cand scriu despre altii;

b) orice as face, tot nu pot iesi din propria mea zona de constienta;

c) nici nu am motivatia de a depune efortul de a scrie despre altii corectand pt distorsiunile propriei mele perspective, pe care deja le cam stiu, deci teoretic, daca as depunde un mic efort, as reusi sa sriu si oarecum corectat (ma rog, nu 100 %, deoarece nu am cum sa scap chiar total din casa propriei mele constiente, (asa la nivel ff vag filozofic), dar oricum macar 67 % corectat, sau macar 33 % corectat pt propriile mele distorsiuni cred ca as putea sa scriu, daca as fi motivat sa depun acest efort, dar efectiv nu sunt; nu mai zic ca teoretic, eu avand si inclinatii isteric-dramatice, as putea teoretic si la nivel de depus efort creativ real sa scriu chiar si din perspectiva altora, (ca si cum as intra in pielea unor altfel de personaje decat cel total naucit), desi desigur in cazul meu ar iesi de nivel de pastisa deoarece eu oricum nu am talent dramatic de nivel de actor de caracter profesionist, nici macar de comediu profesionist, ci pur si simplu inclinatie isteric-dramatica naturala (care e cu totul altceva, dar se poate folosi si aia la nevoie, daca as reusi sa fiu motivat de a deveni propriul meu regizor), dar NICI pt acest tip de efort NU ma simt motivat...

...zau ! Este intr-adevar ff adevarat, viciul meu principal ESTE indolenta, si este si o indolenta globala, desi nu este apatie, nici abulie, e pur si simplu indolenta de nivel vicios, teoretic posibil corectabila, chiar de catre mine insumi personal, daca intr-adevar sunt motivat de ceva anume, dar eu in legatura cu scrisul NU sunt motivat decat a-l utiliza la nivel compulsiv, de fapt si in legatura cu comunicatul de la mine personal catre alti oameni, (cu ff putine exceptii numarabile pe degete, mama, tata, etc), nu sunt prea motivat sa comunic la nivel decat cel mult de lemn sau total superficial, si la nivel mai mult de clisee culturale, (cel mai adesea din presa americana, dar uneori si din presa norvegiana, pt ca efectiv, de astea ma izbesc eu mai mult in fiecare zi, si imi sunt mai la indemana...aici iar intervening indolenta, pt ca as putea depune putin efort sa ma exprim macar, de ex, cu clisee culturale BBC, sau Jerusalem Post, sau cine stie care alte mass-medii, dar pur si simplu nu ma simt motivat sa depun efortul ! A propos de asta, chiar am avut impresia ca remarc ca cei mai multi comunicatori in stil sau la nivel de clisee culturale in lb romana sunt ff puternic influentati de cultiura rusa, atat mai veche cat si chiar mai noua, cu altii, ceva mai putini, de cea franceza, dar, ma rog, la nivel cultural, chiar precis literar, ce mi-e Moscova, ce mi-e Parisul...cam tot aia e...ma, rog, cu cateva exceptii chiar notabile, desigur, insa total absente din lb romana, alea). Si cred ca nu sunt motivat sa ies dintr-o exprimare indolenta, ca teoretic timp as avea, cel mai probabil pt ca

(...va urma...)

Rudolph Aspirant sagde ...

1. mi-e teama sa nu o iau peste bot; asa sunt eu din fire, total necompetitiv, plus non- novelty seeker;

2. am estimat ca dezavantajele depunerii unui asemenea efort in acest moment pt mine personal sunt mai mari decat avantajele, lucru pe care l-am mai si rationalizat si ridicandu-l la nivel de principiu etic in ceea ce priveste etica jurnalismului (blogurile facand parte si ele, vrand nevrand, din mass-media)...pur si simplu nu doresc sa devin catusi de putin, cel putin nu intentional, exagerat de util-educativ pt nimeni, asa la nivel de Internet global, pt ca:

a) STIU ca nu ma pricep la educatul altora, deci nu ar fi etic in sine sa incerc asa ceva,

b) pur si simplu asa mi-am trasat eu granitele activitatii mele de exprimare in scris pe Internet, si tot cf acest principiu imi efectuez eu auto-cenzura in ceea ce priveste ce comunic eu pe Internet, tocmai pt a minimiza cat mai mult riscul ca eu sa pot influenta in mod autentic educativ pe altcineva la nivel neintentionat, plus, desigur, si pt ca

c) ar fi total neetic pt profesia jurnalismului si in general profesia scrisului profesionist, inclusiv sindicatele oamenilor care depun acest fel de activitati la nivel profesionist, sa fac eu asa ceva pe gratis, sau contra unui venit mai mic decat cel mai mare existent de pe pietele respective curent-contemporane...ca eu, dupa ce ca sunt si asa dator pana peste cap contribuabililor din Romania, totusi doar nu vreau sa mai si trag economia lb romane in jos !

LOL ! Zau. Ma pricep ff bine, de MULT de tot, din perioada scolarizarii obligatorii, sa utilizez mecanismul aparator al rationalizarii in sens etic moral/moralizator ca sa imi justific viciul personal al indolentei ! Cat eram inca minor, o mai aveam pe mama, il mai aveam si exemplu pe tata, sa lupte sa ma feresac activ de diverse vicii, dar de cand am trecut de 14 ani, zau daca nu m-am indreptat din ce in ce mai mult catre propriul meu nivel de delincventa caracteristic, pt care, avand si ADHD, am si un risc mai mare de actualizare co-morbida...atat pt diverse dependente, cat si activitati de tip delincvent...sincer, cred ca am avut noroc ca m-am nascut in sect 2 Bucuresti in 1980, ca altfel eu personal demult ajungeam la inchisoare si/sau in vreun program de tratament de dependenta de droguri ilicite, sau, intr-o tara din alea mai sarace pur si simplu nu cred ca supravietuiam prea mult...sunt aproape convins de acest lucru.

Rudolph Aspirant sagde ...

Doar asa la nivel de re-confirmare, eu personal nu am emigrat din Romania pt a-mi largi vreu orizont cultural, sau pt a fugi de cine stie ce probleme, sunt pur si simplu un emigrant economic si social, si am fost de acord, in final, dupa destule Consilii de Familie, cu parintii mei, ambii de profesie economisti, ca doresc sa imi maresc sansele personale pt a avea o pensie care sa ma poata ajuta sa imi petrec anii senectutii intr-un azil de batrani cat de cat de calitate medie + sa ma casatoresc legal, pt ca am citit ca s-a reconfirmat ca institutia casatoriei contribuie la mentinerea unei sanatati mai optime pt persoanele de sex masculin, (nu si pe cele de sex feminin), plus ca ajuta si economic, si sunt de acord ca lucrurile acestea pot ajuta in mod semnificativ pt a-mi prelungi speranta mea de viata personala, lucru cu care eu personal, fiind si eu om, efectiv ma simt dator moral atat ambilor mei parinti biologici cat si celor originari, D-zeu + mama Natura.

Anonym sagde ...

Seamana a epitaf. Cum se face ca indolenta naste rasfat.

Rudolph Aspirant sagde ...

Este adevarat ca eu am fost si sunt si rasfatat si indolent, dar parintii mei, mai ales mama, nu m-au recompensat NICIODATA cu rasfat pt dovezi de indolenta, ba chiar dimpotriva. Eu cred ca am fost rasfatat pt ca m-am nascut chiar destul de prematur si efectiv nu stiau daca voi supravietui sau nu, si cred ca s-au bucurat ca am supravietuit, si inca si cat de cat sanatos, pt ca am auzit ca au existat dubii si in legatura cu asta, deoarece, desi eram treaz, pur si simplu nu obisnuiam sa plang de loc, ca alti bebelusi, (in afara de ca nu aveam putere sa sug si nu puteam nici macar sa urmaresc stimuli vizuali luminosi cu ochii, dar astea sunt mai des intalnite la bebelusii prematuri), dar oricum se pare ca medicii s-au cam temut sa nu am vreun hematom pe undeva prin sistemul nervos central, ca mi-au facut punctie lombara, dar din fericire nu aveam ceva grav pe creier, pur si simplu eram din fire un bebelus mai placid, indolent, superficial, si in general indiferent/neapreciativ fata de eforturile altora fata de mine...ceea ce am si ramas, insa totusi mama si tata, desi desigur ca m-au rasfatat, rasufland usurati ca am supravietuit, totusi s-au straduit cat au putut sa imi corecteze aceste tendinte catre aceste vicii si defecte macar atat la un nivel ca sa ma poata suporta ei acolo in casa langa ei, daca nu chiar si intreaga societate, adica nu cred ca am fost rasfatat atat de mult cat am fost mai degraba protejat + privilegiat cu atentie sporita.

Rudolph Aspirant sagde ...

Cat despre cat seamana ce am scris mai sus ca epitaf, uite ca eu nu m-am gandit la asta, ci am dezvoltat-o chiar ca principiu fundamental pt dezvoltarea mea morala sociala ulterioara, adica mi-am zis, daca macar nu am vreun talent deosebit de oferit societatii, nici vreo motivatie deosebita de a oferi societatii in general ceva posibil util pt ea, macar sa imi indeplinesc minimele indatoriri morale ale fiecarui om fata de societate, care sunt supravietuirea si reproducerea de specie pt mentinerea speciei de Homo sapiens sapiens pe pamant, (daca tot s-au chinuit D-zeu plus concubina si partenera lui de business oficiala mama Natura sa il creeze + implementeze), si daca in legatura cu a doua eu chiar voi avea ceva dificultati de logistica si cost suplimentar de cheltuit, (cca 50 000 USD dupa ultimele estimari, pt ovul de la cineva din SUA plus mama purtatoare separata din Asia, asta mai mult din motive etice, ca sa nu se simta acea femeie atat de legata de acel copil, plus alte cheltuieli medicale, plus pt avocati, pt ca anumite chestii legate de sarcinile surogat inca nu sunt reglementate in Norvegia, nu mai vorbesc de cheltuielile de intretinere ale unei eventual copil dupa nastere), este posibil sa nu reusesc, macar in legatura cu prima, supravietuitul cat mai mult sa imi indeplinesc si eu datoria fata de societate !

Daca un epitaf descrie ce s-a straduit un om sa faca in decursul vietii lui, atunci cred ca da, eu as fi total OK sa se scrie despre mine pe undeva ca "acest om s-a straduit cat a putut si el de bine, chiar si daca poate doar intermitent si din ce in ce mai putin intens spre sfarsitul vietii lui, sa supravietuiasca intru cinstirea parintilor lui adorati si a lui D-zeu si mama Natura, respectati si acestia de el", (desi eu as prefera de fapt sa fiu cremat dupa deces si cenusa sa imi fie raspandita, desigur cf norme legale, in Oceanul Pacific, deoarece am o afinitate speciala cu acel ocean, habar nu am de unde si de ce, deci nu cred ca voi avea sansa sa existe pe undeva vreun epitaf scris despre mine, si sunt total OK si cu aceasta situatie, eu m-as bucura macar sa-mi iasa ultima dorinta cu Pacificul, de aceea cred ca va trebui sa las niste bani statului unde voi muri ca sa poata trimite un functionar cu cenusa mea in voiaj intr-o insula in Oceanul Pacific cu cenusa mea, pt ca si daca ma casatoresc, eu totusi sper sa supravietuiesc eu mai mult decat eventualul partener de casatorie, iar pe un copil nu l-as pune la treaba cu cenusa, desi desigur, daca ar fi, si daca ar dori, ar fi total permis sa se deplaseze si el in acel voiaj in Pacific, alaturi de functionarul de stat insarcinat cu logistica acelei operatii viitoare).