Din literatura nordica de sec 19- partea 7- Islanda

Jon Thoroddsen Tatal este considerat parintele romanului islandez deoarece a scris primul roman islandez publicat pe hartie sub forma de carte in 1850. Pe fiul lui NU il cheama Jon Thoroddsen Fiul, ci Þorvaldur Thoroddsen (pronuntat Thorvaldur ca pe lb engleza), probabil deoarece el nu a devenit scriitor profesionist publicat asa ca de ex dl Alexandre Dumas Fiul, care a fost fiul d-lui Alexandre Dumas Tatal, ci a devenit om de stiinta de tip geolog si geograf, si si mai probabil deoarece nici el, nici parintii lui, nici ursitoarele Flora, Fauna si Merryweather, nici publicul mai larg islandez nu au dorit ca el sa devina scriitor profesionist de fictiune, ci om de stiinta.

Acel prim roman islandez scris de tatal d-lui Thorvaldur Thoroddsen, dl Jon Thoroddsen Tatal, este intitulat Baiat si Fata. Pe Internet scrie ca romanul Baiat si Fata este descrierea unei povesti de dragoste situata in cadru geografic si cultural rural islandez, si ca este o poveste f placuta, plus cu anecdote inspirate din folclorul traditional islandez, de exemplu culegerea muschiului vegetal de tip Cetraria Islandica imediat dupa anotimpul separarii mieilor de mamele lor la 9 saptamani dupa ce incepe vara, in conditii optime pt cules reprezentate de zile cetoase cu ploaie usoara, care fac acest muschi mai vizibil, mai placut colorat galbui, si mai umflat cu apa, (pt ca altfel e uscat si zbarcit si nu mai e bun de nimica, plus se si distinge mai greu de iarba din jur). Din acest muschi se prepara atat mancare buna, si fe se poate consuma el direct amestecat cu iaurt, fie poate fi folosit ca aditiv natural de tip amidon in paine sau salam, plus, fiind amar, e bun si pt diverse leacuri naturale, mai ales impotriva bronsitelor, inclusiv a celor care pot fi capatate in timpul culegerii lui de la atata mers prin ploaie si ceata. E chiar util si pt prepararea unor vopsele naturale pt picturi si panze. Romanul este in acelasi timp inspirat si de idealurile iluministe pasoptiste si aspiratiile nationale de independenta a Islandei de sub jugul danez, care este prezentat sub forma vietii dificile si birocratice din capitala Reykjavik, care urma un tipic venit de la Copenhaga, strain de aspiratiile si afinitatile populare islandeze descrise de studentul Jón Sigurðsson in 1848 in eseul lui, Chemare catre toti Islandezii, un eseu larg cunoscut la acea vreme in Islanda, care a contribuit la coagularea un sentiment de identitate nationala specific islandeza. In momentul de fata, in cultura islandeza culegerea muschiului nu mai este un fenomen chiar atat de popular, insa romanul continua sa fie apreciat pt idealurile lui iluministe si de independenta, si compania Reykjavik Films are ca proiect in dezvoltare ecranizarea acestui roman, Baiat si Fata, sub forma unui serial TV in 6 episoade. Dl Jon Thoroddsen Tatal a mai scris un roman numit Barbat si Femeie, si acesta a fost publicat postum in 1876. Nu am reusit sa aflu despre ce e vorba in acest roman sau daca e macar cu Happy Ending.


(...va urma...)