9 aprilie fiind data decesului lui Mikael Agricola, cel care primul a pus bazele limbii finlandeze scrise in secolul 16, si totodata si data nasterii d-lui Elias Lonnrot, cel care a transcris Kalevala in forma culta si a reusit in secolul 19 sa rafineze limba finlandeza scrisa in felul in care ea este cunoscuta astazi, aceasta zi a fost aleasa pentru a sarbatori limba finlandeza
Mikael Agricola, pe numele lui de botez Michael Olaui (pe suedeza Mikkel Olofsson, pe finlandeza Mikael Olavinpoika), s-a nascut la inceputul secolului 16, (pe la timpurile cand Imperiul Portughez se lupta in Marea Arabiei cu o alianta formata intre Sultanatul indiat Gujarat, Sultanatul egiptean Mameluc Burji, si dinastia conducatoare Zamorin din regatul Calicut de pe coasta indiana Malabar, sustinute si de Imperiul Otoman plus republica Venetiana si republica Ragusa de pe langa Dubrovnik, pentru dominatia comertului transportului maritim de condimente pretioase dinspre India catre UE, iar populatia Angliei conduse de familia dinastica Tudor era afectata de Marea epidemie de Ciuma), intr-o familie de tarani relativ instariti dintr-un sat vorbitor majoritar de limba suedeza din estul regiunii Uusimaa din sudul Finlandei, (regiune care contine si orasul Helsinki, ulterior ales pentru a fi capitala Finlandei, care pe atunci nu exista ca stat independent, ci era incorporata in Regatul mai larg al Suediei, si ravnita in acelasi timp, cel putin partial, si de Imperiul Rus).
Fiind de mic remarcat ca fiind istet la invatatura, si cunoscand si suedeza si finlandeza, a fost trimis sa studieze latina si elemente de teologie la scoala Erasmus de la Vyborg (Viipuri), un orasel situat in istmul Kareliei, care apartinea pe atunci Regatului Suedez care incorpora pe atunci si aceasta regiune, (astazi apartinand Rusiei), unde a adoptat si numele Agricola ("agricultorul", cf ocupatia tatalui lui), si apoi a devenit functionar scrib pt biroul episcopului din orasul Turku. Dupa ce a fost consacrat ca preot in 1531, episcopul l-a trimis sa studieze mai departe in Germania, la Wittenberg, unde a beneficiat si de o bursa de la regele Gustav Vasa al Suediei, regiunea mai larga a Finlandei apartinand pe atunci Regatului Suedez. La Wittenberg a audiat cursurile lui Martin Luther si ale lui Philipp Melanchthon, expert in greaca, si a devenit familiar si cu lucrarile ganditorului grec antic Aristotel, si tot acolo a inceput sa se gandeasca la ideea raspandirii mai eficiente a scrierilor din Noul Testament in randul populatiei regiunii lui natale mai largi, care era majoritar vorbitoare de diverse dialecte ale limbii finlandeze prin traducerea Noului Testament in limba finlandeza, care insa nu exista inca intr-o forma scrisa in mod formal organizat, iar majoritatea populatiei, chiar daca stia si limba suedeza, in care Noul Testament era deja tradus, oricum nu stia nici sa scrie, nici sa citeasca, si era mult prea saraca pentru a cumpara o Biblie in orice limba oricum.
Mikael Agricola a conceput o carticica de 16 pagini tiparite cu elemente educative catehice crestine, (inclusiv cele 10 porunci, Crezul apostolilor, rugaciunea Tatal Nostru, prima parte a rugaciunii Ave Maria, elemente introductive despre sacramentele botezului, spovedaniei si impartasaniei, alte rugaciuni potrivite pentru dimineata si seara bazate pe Catehismul lui Luther, si 3 rugaciuni care se pot spune cand se trag clopotele unei biserici in forma luteran reformata a Angelus-ului intial romano-catolic, vestitor catre Maria al nasterii fiului ei, Iisus), numita ABC-kiria (azi cunoscuta in lb finlandeza ca ABC-kirja, abecedar sau cartea ABC, cuvantul pentru "carte" din limba finlandeza moderna oficiala de astazi provenind astfel din lb greaca). Prima editie a acestei carti a aparut in anul 1543, iar a doua editie, de 24 de pagini, in anul 1551. Apoi, a mai conceput si o culegere de rugaciuni in lb finlandeza, Rucouskiria, (in lb finlandeza moderna Rukouskirja).
In tot acest timp, el lucra si la traducerea Noului Testament in limba finlandeza, lucrare pe care o incepuse in anul 1537, pe cand era inca student la Wittenberg, si o continuase si dupa reintoarcerea lui in 1539 la Turku, ca rector al Scolii Catedralei, un job care nu ii placuse de loc, referindu-se la elevii lui de atunci ca parandu-i-se ca "niste animale neimblanzite". Desi a suferit destule necazuri in perioada lui de educator, pierzandu-si si casa intr-un incendiu, fiind si mustrat in scris de regele Gustav Vasa ca nu reusea sa ii furnizeze destui tineri seriosi educati pt a deveni colectori de impozite, a reusit totusi sa termine de tradus Noul Testament in dialectul Turku in 1548, o traducere bazata pe originalul in lb greaca, o culegere de texte in lb latina efectuata de Erasmus din Rotterdam, o traducere anterioara in lb germana efectuata de Martin Luther, si cateva versiuni biblice suedeze efectuate anterior de Olaus Petri. In timpul lucrului la aceasta traducere, Mikael Agricola a trebuit sa inventeze in mod practic cateva cuvinte care nu existasera anterior in limba finlandeza, ca de exemplu, cuvantul leu, animal desigur necunoscut in Finlanda, nici cuvantul in intelesul lui la propriu, nici la figurat, Mikael Agricola creand pt "leu" cuvantul "jalopeura" insemnand "cerb nobil" in limba finlandeza, (desi astazi mai modern ii zice totusi "leijona"), sau, pentru "strut" creand cuvantul "kamelikurki" insemnand "cocostarcul camila", (desi astazi ii zice "strutsi"). Atat in titlul cat si in continutul Noului Testament, Mikael Agricola a incercat si introducerea articolului hotarat in lb finlandeza, alegand cuvantul "se" ca un fel de echivalent al lui "the" din engleza, insa in lb finlandeza ne-existand acest fel de constructie gramaticala in mod natural, utilizarea articolului hotarat nu a reusit sa patrunda in bazele gramaticale ale limbii finlandeze, si nici astazi nu exista nici in dialectele de limba finlandeza vorbita, nici in limba oficiala finlandeza scrisa.
La sfarsitul lunii martie a anului 1557, Mikael Agricola, devenit intre timp episcop al orasului Turku, a plecat la Moscova intr-o delegatie cu o misiune diplomatica de a negocia Tratatul de Pace de la Novgorod, (intre Regatul Suediei si Imperiul Rus). In timpul drumului de intoarcere catre casa, s-a imbolnavit relativ brusc si a decedat in satul Uusikirkko (azi Polyanye) din regiunea istmului Kareliei.
Despre dl Elias Lonnrot am mai amintit in articolul dedicat Zilei Kalevala. In afara de activitatea lui de a culege povesti populare finlandeze si chiar si unele povestite de popoarele sami si de alte populatii rezidente in intreaga regiune a Finlandei, si de a le transcrie in forma culta in mod autentic creativ, contribuind totodata la dezvoltarea unei limbi finlandeze in forma mai moderna cunoscuta astazi, dansul a mai contribuit in mod important la dezvoltarea vocabularului limbii finlandeze moderne, compiland si primul dictionar Finlandez-Suedez cu peste 200 000 de termeni, si scriind si prima carte de tip manual de botanica in lb finlandeza despre flora Finlandei.
5 kommentarer:
Din cate imi spunea un finlandez, se pare ca singura limba care seama cu finlandeza e ungureasca. Dar e doar o asemanare.
Asa e, seamana cu maghiara, i-am auzit vorbind, suna la fel. Unul din ei spunea ceva si despre niste origini comune. Nu m-am mai interesat, a trecut ceva timp.
Interesanta poveste Rodolpho!
Asemanarea lb finlandeze cu lb maghiara este una ff superficiala, si nu este una de fond, un finlandez neputand sa se inteleaga nici macar asa pe departe cu un maghiar, (nici macar la nivel gramatical, daramite cultural, nu numai la voocabular !). Intr-adevar, in trecut, lb finlandeza a fost incadrata in bransa limbilor fino-ugrice, insa aceasta incadrare formala era mai mult pt ca nu stia nimeni unde sa incadreze aceste 2 limbi chiar atat de ciudate, si nu atat de mult pt ca ar avea ele vreo inrudire asa ff apropiata una cu alta, desi desigur daca mergem istoric, asa exista poate inrudiri, dar asa exista inrudiri si intre lb islandeza si spaniola, care fac ambele parte din lb indo-europeene, pe cand nici finlandeza nici maghiara se pare ca NU fac parte din lb indo-europeene, desi nu cred ca se stie exact din ce limbi fac parte,dar nu e ca nu se stie numai despre acestea 2, tot asa nu se stie nici despre limbile sami, si multe alte limbi, (care au fost incadrate in asa zisele lb uralice, care insa au o variabilitate IMENSA, efectiv au mai mult deosebiri decat asemanari intre ele), numai ca astea 2 erau mai in ochii tuturor asa in UE, pe cand clasifica lumea din UE relativ mai recent moderna limbile vorbite de oamenii din UE fata de cele ale restului lumii, si de aia a iesit atata valva pe seama lor.
Ce mi se pare mie ff frumos si interresant este ca uite istoria cum in lb finlandeza cuvantul Carte vine din cuvantul grec, kirja, din cauza studiilor lui Mikael Agricola alaturi de Philipp Melanchton, deoarece putini au fost cei care stiau greaca in trecut, dar acest cuvant Carte in lb anglo/saxone, variantele lui Book, Buche, etc, vine din cuvantul proto/germanic bokiz/fag (copacul), pe care se inscriau semne pe tablite de lemn, insa si in lb latina si in lb sanscrita, cuvantul Livre sau libret, vine de la cuvintele care desemneaza a scrie, si si astea sunt legate de copaci, mesteacan pt lb latina si frasin pt lb snascrita ! Mie asta imi place cel mai mult la studiul lb straine, povestea cuvintelor, nu atat clasificarea lor, pe care nici nu o cunosc si nici nu ii inteleg criteriile de clasificare, si sincer, nici nu cred ca aceste criterii au o validitate deosebit de crescuta, mai ales ca aceste clasificari din care multe inca mai sunt valabile in ziua de azi au fost facute la vremea studiilor de lingvistica comparata in stil mai vechi, fara ajutor de la computere...desi desigur anumiti oameni s-au chinuit chiar ff constiincios sa faca aceste clasificari prin studii ff amanuntite si cu un grad ff inalt de atentie la detalii ff importante de gramatica nu doar de etimologie, (ca etimologia se mai schimba dupa cum stim si noi ca tot ne vin diverse englezisme, sau chestii din astea straine, dar gramatica nu se schimba ea asa de usor, cum uite ca nici Mikael Agricola nu a reusit sa introduca utilizrea articolului hotarat in lb finlandeza desi a reusit sa-i invete ce e aia o struto-camila ! si nici asta nu e ceva de lepadat).
Interesant articol, Rudolph! Mi l-am imaginat pe acel domn incercand sa gaseasca un cavant nou, care sa descrie animale pe care ei nu le aveau si m-am intrebat ce nume le-as fi dat eu, daca eram in locul lui. :))
Send en kommentar