Vesti din regiunea Asia-Pacific

Simt nevoia sa ma relaxez o vreme referitor la stirile deosebit de triste si de-a dreptul inspaimantatoare din regiunea mai larga UE cu centrul antic la Teba, asa ca azi voi trece in revista cateva stiri din regiunea aparent mai pasnica, mai ales prin distanta, Asia-Pacific.

Poporul australian se pregateste sa-si ajusteze ceasurile in functie de 5 zone oficiale de timp fata de numai 3 cate ar putea fi teoretic mai optim eficient alocabile daca toata lumea ar fi de acord cu conceptul "ora de vara", insa rezidentii teritoriului de Nord si ai statului Australia de Vest nu au fost de acord cu acest concept, iar rezidentii statului Queensland inca sunt si acum in dubiu, (acum 22 de ani votand impotriva, insa recent propunand ca totusi cei din sudul si sud-estul acelui stat sa aiba posibilitatea de a adopta ora de vara, pe cand restul nu), astfel inca se pare ca de duminica incolo in Sidney, Melbourne si Canberra va fi cu 1/2 ora mai devreme decat in Adelaide, 1 ora mai devreme decat in Brisbane, 1 1/2 ora mai devreme decat in Darwin, si 3 ore mai devereme decat in Perth, iar in localitatea nou galeza de sud Dealul Rupt (prezentata omagial in textul asociat melodiei si coregrafiei din videoclipul de mai jos) si in Teritoriile Capitalei va fi ora Orei de Vara Centrale Australiene, desi in alte localitati din statul Noua Tara a Galilor de Sud, si in statele Victoria si Tasmania va fi Ora de Est Australiana fara nici o vara. Plus deoarece Australia este in emisfera sudica si acum acolo este primavara, ceasul se muta inainte, nu inapoi asa ca in UE, deci toata lumea aflata sub incidenta orei de vara va pierde o ora de somn, in loc sa castige una, indiferent de daca au votat pt asta sau nu.

Recentul film artistic de lung metraj de productie sud coreeana "Amiralul: Uragan asupra zonei Asia-Pacific de nord-vest" (traducerea liber creativa in lb romana a titlului de lb engleza apartinandu-mi mie), regizat de dl Kim Han-min, a devenit cel mai popular blockbuster din istoria cinematografica coreeana, reusind sa vanda peste 5 milioana de bilete numai in primele 6 zile dupa premiera, si pana in prezent peste 17 milioane de bilete numai pe teritoriul Republicii coreene, (pe terioriul careia locuiesc cca 50 de milioane de rezidenti, din care precis o gramada or fi vazut filmul chiar si fara sa cumpere bilet). Din 15 august a inceput sa fie distribuit si pe teritoriul SUA, Nu pot sa imi formulez o opinie daca populatia UE merita sa i se arate acel film, insa unul din titlurile in lucru pt o posibila distributie globala pare a fi, (aproximativ), "Camp de batalie: Mare involburata".

Comisia Serviciului Civil din rep Filipinelor se pregateste sa introduca un program de lucru cu 4 zile lucratoare si week-end de 3 zile pt functionarii bugetari filipinezi, 4 zile mai lungi desigur, pana la ora 19, cu speranta ca functionarii bugetari vor avea astfel oportunitatea de a resimti mai putin stress legat de traficul local, cel dn Manila in special fiind asemanat cu un "tsunami", si sa aiba si oportunitatea de a petrece mai mult timp liber de calitate in sanul familiilor lor, acasa, si sa nu mai incurce nici pe alti oameni harnici din sectorul privat.

Protestatatarii din Hong Kong si suporterii lor din jurul lumii au adoptat cantecul "Auziti cum canta poporul ?" din opereta Mizerabilii, (1980, muzica de dl Claude-Michel Schonberg si libretul de dl Alain Boublil, care au mai colaborat pt a crea operete de mare succes ca de exemplu Revolutia Franceza din 1973, Miss Saigon din 1989, si Regina Pirat din 2006). Ma gandeam ce pacat ca Miss Saigon a debutat asa de tarziu, abia in septembrie 1989 si nu a avut nimeni timp sa adopte cantecele din aceasta opereta de mare succes pt revolutiile din 1989 din UE de est, care poate ar fi fost astfel mult mai placute si poate chiar si mai instructive decat s-au dovedit a fi, atat pt participanti cat si pt observatori, daca ar fi avut acel fundal muzical inspirat din povestile nemuritoare ale popoarelor dn zona Asia-Pacific.

(si in lb engleza)

La Multi Ani !

Leapsa parintilor

Doresc sa propun aceasta leapsa tuturor celor care sunt sau vor deveni in curand parinti, sau chiar sunt serios interesati de a deveni parinti. Ideea ei mi-a fost inspirata de un articol scris si publicat recent de bloggerul MM pe blogul Jurnal de Belgia.

Povestiti cum v-ati cunoscut cu celalalt parinte al copilului dvs, (parinte identificat ca atare din punctul de vedere al copilului ca fiind celalat parinte al lui, chiar daca nu locuieste impreuna cu dvs si copilul in clipa asta din diverse motive, numai ca stie totusi copilul de el). Cei care sunt deja parinti au poate experienta de a fi povestit o astfel de poveste copilului/copiilor lor la cererea acestor copii. Cei care inca nu au devenit parinti trebuie sa isi inchipuie ca este chiar ff probabil ca intr-o buna zi copilul lor sa ii intrebe cum de s-au cunoscut cu celalalt parinte, (poate mai devreme daca celalat parinte e constant prezent, poate un pic mai tarziu daca nu e asa mereu pe acolo).

M-am gandit la lepasa asta pt ca eu ii puneam mereu pe parintii mei sa imi povesteasca povestea cum s-au intalnit ei, si m-am gandit imediat la asta cand am citit ca bloggerul MM va avea un copil, plus dupa aia si mai abitir, cand bloggerul MM a zis ca e posibil ca povestea intalnirii ei cu dl G sa nu fie chiar rated G, imediat mi-am zis ca toata lumea trebuie sa fie pregatita cu o poveste rated G, sau poate cu o poveste in diverse variante pt varste diferite, G, PG, PG-13, R, chiar NC-17 ! Deci, povestiti, in cate variante vreti, chiar si mai multe, nu numai G !

Este o leapsa egoista. Pur si simplu aveam chef sa imi inchipui ca eram mic si ii "torturam" pe mama si pe tata cu diverse interogatorii despre toate activitatile in care se angajasera in lipsa mea, atat inainte de a ma naste, cat si la serviciu sau daca mergeau undeva in vizita sau la un film sau spectacol fara sa ma ia pe mine...zau, nu suportam ideea ca ei sa se distreze fara mine ! Eram un adevarat zbir, nu ii lasam sa-si traga sufletul fara sa-mi dea raportul in mod detaliat despre tot ce au zis, au vazut, au facut...mai rau ca la un posibil interoogator de Securitate...plus ii luam si pe nepusa masa asa in momentele in care abia incercau sa se odihneasca, de ex duminica dupa amiaza era momentul meu preferat pt interogatoriile cele mai nemiloase...cred ca e posibil ca eu sa ma fi angajat in activitati de "politie politica" fata de parintii mei din acest punct de vedere ! Si cum lumea de dinainte de a ma naste eu mi se parea cea mai misterioasa si suspecta in acelasi timp, desigur ca despre acea lume ii interogam si mai abitir ! Si pur si simplu, in aceasta duminica dupa amiaza de azi, am avut chef sa citesc cat mai multe povesti de cum s-au intalnit diversi parinti de copii.

Leapsa filosofilor

Ideea acestei lepse mi-a venit citind un schimb de comentarii de sub un articol recent de pe blogul Krossfire, in care un comentator, Blacky, a enuntat ca atunci cand a citit ce, (si poate si cum, desi asta e mai putin probabil), scria bloggerul Krossfire in acel articol i s-a adus aminte de filozoful Aristotel, (care ar fi opinat ceva despre sclavie, desi nu am verificat daca asa a opinat sau era ceva apocrif sau scos din context), iar Krossfire a replicat ca lui i s-ar parea mai amuzant si poate si interesant daca atunci cand cineva ar citi din Aristotel i s-ar aduce aminte de Krossfire !

Intrebarile Lepsei sunt:

1. Ce filosofi sau profesori de filosofie recunoscuti ca fiind fost profesionisti (de meserie) va vin in minte atunci cand cititi blogurile a minim 5 bloggeri alesi pt a fi mentionati de dvs, (acei filosofi sau profesori de filosofie venindu-va in minte din orice motiv, chiar si unul de auto-consolare in caz ca va enerveaza prea rau ce scrie acel blogger, nu neaparat din cauza unei stisfactii personale a unui moment placut de recunoastere in timp ce cititi un articol care va place si cu care sunteti de acord) ?

2. Alegeti 3-5 filosofi sau profesori de filosofie recunoscuti ca fiind sau fiind fost profesionisti (de meserie) preferati sau care va starnesc interesul si incercati sa gasiti pe Internet ce au scris ei, incercati sa cititi macar 2-3 paragrafe din scrierile lor, si opinati care bloggeri va vin in minte in asociatie cu lectura acelor texte.

Am avut o ezitare daca sa propun doar meseria de filosof sau sa o adaug si pe cea de profesor de filosofie, insa adevarul e ca in zilele noastre nu prea exista filosofi profesionisti de meserie ca atare, si majoritatea celor astfel interesati ajung sa fie profesori de filosofie, sau jurnalisti si scriitori de popularizare, si ff putini poate ajung consultanti filosofici, (de firme particulare sau guvernamentali), in tarile sau companiile care isi permit sa subventioneze un acest fel de job. Am citit ca exista si cativa psihoterapisti filosofici, care ofera servicii clinice de consolare sau de suport psihologic pt diverse probleme existentiale, insa asta mai mult in Marea Britanie si in Franta, pt ca nu cred ca in Germania sau Elvetia sau Austria ar primi drept de practica asa de usor, iar in SUA nu i-ar plati clientii sau companiile de asigurare, deci nu ar avea cum sa castige bani. Ma rog, pana la urma m-am decis asa la o imagine clasica oarecum ambigua a cuivva care este filosof sau profesor de filosofie, astfel incat sa promovez totusi oameni care pot fi gasiti mai usor pe Google sau pe Wkipedia la o cercetare simpla cu cuvantul "filosofi" sau "filosofie", nu "consultanti filosofici" sau "psihoterapisti filosofici" pt ca ar fi devenit pea complicat, mai ales ca leapsa e totusi pe lb romana.

Sper ca aceasta Leapsa sa fie de folos si elevilor care vor avea poate in viitor de studiat Filosofia pt examenul de Bac, asa cum o au de studiat si elevii din sistemul scolar francez, din cate am citit pe site-ul BBC. Doresc sa omagiez in acelasi timp succesul elevilor romani Dan Cristian Vulpe, medaliat cu aur la Olimpiada Internationala de Filozofie editia 2014 de la Vilnius, Lituania, Cosmin Petru Vraciu, premiat cu Mentiune Onorabila la editia 2014, Vilnius, Lituania, el mai primind Mentiune Onorabila si la editia anterioara din 2013 din Odense, Danemarca, cat si elevei Corina Ezaru, Mentiune Onorabila n 2012, la Oslo, Norvegia. (Nu am gasit o fotografie individuala pt aceasta eleva care sa poata fi liber linkata, de aia am dat asa fotografiile de grup in acest caz). Ganditi-va si ca in cadrul acestei Olimpiade, elevii candidati nu au voie sa se exprime in lb lor materna sau lb lor principala de scolarizare, existand 4 limbi in care elevii au voie sa se exprime, engleza, franceza, spaniola, si germana, insa, de ex, un elev german trebuind sa aleaga intre spaniola, engleza si franceza, exprimarea in lb germana fiindu-i interzisa. Doresc sa mentionez si ca Olimpiada Intrnationala de Filozofie in varianta ei moderna a fost fondata in 1993, la initiativa unui grup de profesori din Bulgaria (prof Ivan Kolev), Romania (prof Florina Elena Otet), Polonia prof Wladyslaw Krajewski), Germania (prof Gerd Gerhardt), si Turcia (prof Nuran Direk), in primul an participand doar 3 tari, Romania, Bulgaria, si Turcia, insa olimpiada devenind din ce in ce mai populara. Datorita motivatiei dorintei de succes in cadrul participarii la aceasta olimpiada, Norvegia chiar a introdus predarea materiei filozofie in curriculum-ul educativ national in anul 2007, deoarece inainte aceasta materie nu era predata decat la 2 licee din intreaga tara, restrangandu-se astfel numarul elevilor care r fi putut candida, iar dorinta SUA de a participa a fost si ea atat de semnificativa incat a sprijinit si introducerea lb spaniole ca posibila limba de exprimare, dat fiind ca relativ putini elevi din SUA invata lb franceza sau germana ca limbi straine optionale, si astfel si participarea elevilor din acea tara ar fi fost restransa.

Succes !

Rahat ! (serial de rating PG-13)- episodul 1

Un articol al bloggerului Decenu m-a obligat sa incerc sa salvez onoarea culturii de origine mai veche osmanlaie/otomana influentata totusi iluminist mi modern la vremea cofetarului Haci Bekir, care s-a decis in plin secol al luminilor, chiar la '77, (1777 desigur, an istoric remarcabil, printre altele, ca de exemplu razboiul Revolutionar din Coloniile Americane, care a dominat presa de scandal a zilei, si pt un anunt cultural mai obscur referitor la o poezie creata de dl JW Goethe intitulata Catre Luna, in care acesta a mentionat expresia "valea dragostei", pe care a modificat-o ulterior dupa o calatorie in Italia in "valea cu tufisuri"), sa se mute din localitatea lui de bastina ceva mai rurala Kastamonu, (orasel provincial al carui nume cunoscut si astazi este asociat cu numele unui vestit general trac, (posibil chiar vlah helenizat, cf dl S Runciman, colegul dlui G Orwell la clasa de lb franceza a dlui A Huxley), pe nume Manuel Erotikos Komnenos, care primise orasul cadou de la un vestit imparat bizantin macedonean, Basil 2 Porfirogenetul, deoarece il aparase la un moment dat de interventiile unui alt general rival Bardas Skleros prin secolul 10 DCh, desi mai inainte localitatea fusese numita de diversi, inclusiv probabil si de majoritatea rezidentilor ei de diferite nationalitati, Timonion, orasul Kastamonu mai fiind celebru si prin faptul ca imparatul turc ultra-modern Ataturk a tinut acolo un discurs considerat chiar important istoric legat de necesitatea modernizarii vestimentatiei poporului turc, o idee aparent chiar originala de reclama pt Fashion Week, adoptata de altfel ulterior si la New York, Milano, Londra, Paris, si in alte capitale europeene), si si-a deschis o cofetarie in cartierul probabil inca neelectrificat totusi pe atunci Bahcekapi din marea metropola Istanbul.

Bekir Efendi era probabil un om luminat, care aprecia si modernismul si dezvoltarea tehnologiei, deoarece, desi vreme de 30 de ani manufacturase gelul pt rahat dupa metode traditionale ce contineau miere sau melasa, (aceasta ultima posibil chiar din struguri, in acea regiune la acel timp, cf unor deductii personale cam superficiale relative la o imensa masa de informatii deosebit de complexe legate de istoria agriculturii din nordul Anatoliei, o regiune in legatura cu care unii, mai ales bulgari si englezi, in plus de turci, opineaza cu argumente ff complicate stiintifice ca in vremuri deosebit de stravechi istorice ar fi stat chiar la baza intregii industrii agriculturale din UE, desi eu as tinde sa zic, hai, mai ales daca e vorba de studii asa de complicate, poate totusi numai in jur de cca 67 %), alaturi de apa si faina si diversi coloranti de tip fie apa de trandafiri roz, fie coaja de lamaie galbena, fie portocala amara de Sevilla ce oferea o culoare mai vernil, imediat cum a auzit catre inc sec 19 ca un chimist german cu studii probabil reputabile, dl Gottlieb Sigismund(ovich) Constantin Kirchhoff, nascut in RDG, la Teterow, pe langa Rostock, care lucra pe atunci, modest, printre straini, ingrijind pensionarii rusi, intr-o farmacie din Leningrad/Sf Petersburg, si publicand articole in reviste destul de obscure, (de ex Jurnalul Plantelor, in lb rusa, sau cel mult in lb germana in Muzica nordica a chimiei, dar asta doar pt ca era prieten cu editorul acelei publicatii), reusise sa modifice amidonul in glucoza incalzindu-l cu acid sulfuric, cu mare randament industrial, (obtinand totusi cu aceasta ocazie recunostinta tarului si o pensie de la el, pe baze de a fi contribuit totusi la hranirea poporului rus la vremea blocadei continentale a lui Napoleon Bonaparte, care interzisese mai multor popoare europeene oportunitatea sa consume, printre altele, si bomboane din import aduse de diversi bisnitari si contrabandisti englezi din diferite locuri exotice unde se manufactureaza de secole sau chiar de milenii diverse dulciuri ff bune, inclusiv Turcia), nu a dat cu piciorul acelei oportunitati in mod inchistat retrograd, ci a introdus acea tehnologie a glucozei si in magazinul dansului ce manufactura oricum rahat pe banda rulanta gata de a fi distribuit pt toti amatorii de dulciuri din intreaga lume, (chiar si acuma, dupa mai bine de 100 de ani, global online). 

(...va urma...)

Dragostele mele de 2 feluri de la 13 ani

Leapsa proiectelor neterminate

Ultimul articol al bloggerului Cuvanta intitulat "Iau examene conform ordinelor" mi-a oferit inspiratia pt aceasta Leapsa.

Mentionati minim 10, desi preferabil 20, de proiecte personale de mare anvergura, de nivel de importanta mai mare sau cel mult egala cu o rezolutie de Anul Nou, (adica nu asa chestii simple de gen ca "azi aveam de gand sa prepar o cafea turceasca, insa am gatit in schimb o cafea instant"), de care v-ati apucat si le-ati abandonat, indiferent de motive, (fie indolenta personala, fie schimbari climatice si de mediu, fie din incompetenta, fie ca nu ati mai avut resurse, sau ca v-ati schimbat prioritatile ntre timp, sau ca ati fost descurajat de altii, sau chiar fara nici un motiv sau din motive obscure si/sau combinate).

Imi face deosebita placere sa remarc ca in acest caz pare ca ma pricep si eu sa rezolv aceasta leapsa, (majoritatea celor create de mine fiind prea dificile sau plicticoase ca sa le pot rezolva eu asa de usor sau din prima), si iata raspunsul meu, (proiectele fiind mentionate in ordinea aleatorie in care mi-au trecut prin cap, nu in ordine cronologica, sau de dificultate sau de importanta, sau tip de proiect):

1. invatat lb italiana de unul singur
2. invatat lb chineza in grup organizat
3. ascensiunea ierarhica la gradul de ofiter
4. devenit neurochirurg
5. invatat sa cant la pian
6. devenit economist
7. devenit programator IT
8. devenit american
9. devenit canadian
10. devenit pacific-insular
11. devenit actor de filme de fictiune
12. invatat sa tricotez cu andrele circulare
13. invatat sa creez si sa croiesc si sa asamblez haine adevarate purtabile
14. formarea unei relatii prietenos-amoroase de termen mai lung decat 4 minute cu un neurochirurg
15. formarea unei relatii prietenos-amoroase de durata medie (3-6 luni) cu un aristocrat veritabil, (mai lunga nefiind recomandabila in cazul meu pt ca ar exista sanse mai mari decat media sa aiba consecinte destul de neplacute de gen implicarea in crime pasionale, mers la puscarie, ori el, ori eu, chiar si daca nu e genul meu sa ma angajez in activitati ilegale, etc)
16. dezvoltat relatii diplomatice, turistice, comerciale, de schimburi culturale, etc, pe termen lung cu Rep Filipinelor
17. afilierea oficiala cu o biserica organizata anume, (asta fiind un proiect pe care tot il incep asa din cand in cand de cand am 16 ani, si pe urma abandonez cand vad ce mult e de studiat si ce complicat este de ales, plus si dupa aia, de participat cat de cat minim acceptabil in cadrul comunitatii respective, insa nu am declarat insa proiectul total abandonat, si e posibil sa il mai reiau la un moment dat, probabil, ca majoritatea lumii, cand voi fi mai aproape de a capata statutul de pensionar)
18. devenit student part-time in afiliere cu o institutie de invatamant superior totusi reputabila cu scopul de a capata o diploma reala serioasa si acreditata de Master in vreo disciplina, plus dupa aia si de PhD, (zau, adevarul e ca, la fel ca si cu religia, efectiv habar nu am in ce sa devin Master, ca pur si simplu habar nu am ce domeniu sa aleg, plus dupa aia la ce naiba as putea folosi aceasta diploma de Master, mai ales ca nu am de gand sa ma apuc de activitati de educatie si cercetare, plus mi-e teama ca ar fi o activitate doar asa pt relaxare, ca si cum as sta sa joc jocuri pe calculator sau sa rezolv cuvinte incrucisate sau puzzle, plus sa mai coste si bani ca sa ma distrez...zau, mi se pare total aiurea sa incerc sa obtin finantare pt a ma distra eu personal, mai bine incerc sa obtin finantare pt o calatorie turistica si de shopping in Japonia...desi e mai greu sa conving pe cineva sa-mi dea bani pt Japonia decat sa-mi dea bani pt un Master...insa acum cu ocazia acestei lepse mi-a trecut prin minte sa vad daca nu pot efectua un Master in afiliere cu o universitate japoneza, si asa sa impac si capra si varza, desi mai intai ar trebui sa incep sa demonstrez ca mie imi plac activitatile educative, astfel incat sa fiu credibil cand cer banii pt un Masterat in Japonia...zau, mai bine dezvoltam relatiile diplomatice cu Rep Filipinelor, asa ca portughezii in trecut, si cu acea ocazie ma apropiam si de Japonia...se vede ca eu chiar ca nu ma pricep sa invat de la Istorie...mai bine fac un Master in Istorie mai intai, plus pe banii mei !)
19. obtinerea unui permis de yachtmaster de noapte pe ocean
20. invatarea saritului serios de pe o trambulina intr-un bazin de la o inaltime mai mare de 5 metri plus in diverse pozitii sportive mai estetice decat vertical si cu picioarele in jos
21. invatarea unor diverse dansuri recreative de salon la nivel amatori
22. invatarea prepararii unor mancaruri cu diverse sosuri
23. invatarea prepararii unor diverse cocktailuri
24. obtinerea unui calificari pedagogice
25. obtinerea unui certificat de calificare ca translator si interpret autorizat de Min Justitiei plus de Min Educatiei, Min Culturii, sau de alte organizatii oficiale importante de acreditare
26. infiintat o NGO, sau macar obtinut un job pt o NGO
27. infiintat o corporatie
28. infiintat o firma de tip SRL sau macar PFA
29. invatat sa utilizez un aparat fotografic la un nivel mai avansat decat sa apas pe un buton la intamplare
30. invatat lb islandeza...desi poate totusi ma voi reapuca, insa abia dupa ce termin cu lb germana si cu perfectionarea in lb suedeza, insa nu sunt sigur daca sa incep totusi mai bine mai intai cu lb finlandeza si sa dau gata si lb olandeza dupa lb germana inainte de lb islandeza sau sa trec la islandeza imediat dupa lb suedeza si sa aman lb finlandeza si lb olandeza pt decada anilor (mei) 40
32. invatat sa brodez la gherghef
33. invatat sa pictez in acuarele
34. invatat arta machiajului de scena

 ...mai sunt, dar mai am si alte chestii de facut decat sa stau sa descriu de cate proiecte cu adevarat interesante si posibil chiar si utile m-am apucat si m-am lasat eu de-a lungul vremii, asa ca sper ca macar m-am achitat onorabil de cerintele acestei lepse.

Despre luna august

Stiati ca...

1. nici o alta luna a anului nu incepe niciodata in aceeasi zi a saptamanii ca luna August, cu exceptia lunii Februarie din anii bisecti ?

2. luna August se termna in aceeasi zi a saptamanii ca luna Noiembrie (a aceluiasi an) ?

3. luna August fusese la un moment dat luna a 6-a, numita chiar si Sextilis la acea vreme, cand era in vigoare calendarul Roman cu 10 luni in care prima a anului era luna Martie, introdus la vremea cand Romulus a fondat oficial orasul Roma, (dupa ce a decedat fratele lui, Remus), in anul 753 Inainte de Christos, si a devenit luna a 8-a abia in anul 713 Inainte de Christos, la vremea reformei calendaristice a regelui Numa Pompilius, cel de-al 2lea rege legendar al Romei, de origine Sabina, care, considerand numerele impare ca fiind norocoase, a luat cate o zi din cele 6 luni care aveau 30 de zile, (Aprilie, Iunie, August, Septembrie, Noiembrie si Decembrie), si le-a adaugat la inca 51 de zile care ramasesera nealocate in primul calendar, (cele plicticoase de la sfarsitul lui Decembrie pana cand sa inceapa noul an in Martie), si adaugat lunile Ianuarie, oferindu-i acesteia 29 de zile, si Februarie, lasand aceasta luna sa fie singura mai nenorocoasa cu un nr par de zile, 28, insa alocand-o in mod just unor activitati de purificare ? Abia dupa ce a introdus Iuliu Cezar calendarul Iulian in anul 45 ICh s-a decis in sfarsit sa se adauge 2 zile lunii August, ea lungindu-se astfel la 31 de zile, aceeasi durata pe care o are si astazi, cf calendarului contemporan Gregorian mai larg raspandit in lume. Iar numele de August l-a capatat abia in anul 8 ICh, sub domnia primului Imparat al Imperiului Roman Antic, Augustus, cand Senatul a decis ca totusi acest leader care reusise sa invinga pana si Egiptul merita sa aiba o luna din calendar numita dupa el...zau, chiar a fost si pe merit, nu o simpla linguseala, plus probabil devenise totusi ridicol ca de atatea sute de ani lunii a 8a sa i se spuna Sextilis.

(In paranteza doresc sa mentionez off topic ca am fost de-a dreptul frapat de asemanarea izbitoare dintre manevrele de ascensiune la putere ale regelui Numa Pompilius, asa cum par sa fi fost ele descrise de catre istoricul, biograful si eseistul Plutarh, cf wikipedia, si cele care au insotit ascensiunea profesionala a sefului Atanasoaie, asa cum au fost ele descrise de bloggerul Decenu. Zau, abia acuma imi dau seama ce important e sa stii despre clasici daca doresti sa razbati corporatist.)

Leapsa cadourilor personalizate

Un articol intitulat "Cadoul" scris de bloggerul Amiralul mi-a dat ideea acestei lepse:

Ce cadou personalizat ati darui fiecarui blogger din lista celor din blogroll-ul blogului dvs., cu ocazia zilei lui/ei de nastere sau onomastice, (daca ele au fost mentionate de acesta), sau cu ocazia unei sarbatori oarecare in legatura cu care este comun a se oferi cadouri prietenilor, rudelor, insa si unor cunoscuti sau chiar colegi (pe care poate nu ii cunoasteti chiar asa de intim insa fata de care considerati ca aveti simpatie si/sau o apropiere de perspectiva/stil/idei/interese comune sau chiar obligatii oneste personale sau profesionale) ?

P.S. In caz ca veti citi articolul linkat respectiv plus comentariile de sub el, doresc sa anunt cu bucurie ca bloggerul Amiralul si-a dat seama ce gresise in legatura cu cadourile de tip pafum la care se gandise initial, si a scris un articol ulterior intitulat "Simturi dezvoltate" ca sa clarifice acest lucru.

Varianta de Leapsa pt cei carora le plac activitatile de gen Miercurile fara Parfum, sau cum naiba le zice, Joile Parfumate, adica pt cei care sunt interesati in mod special de parfumuri:

Ce parfum (sau apa de toaleta, apa de colonie, etc) ati oferi fiecarui blogger din lista celor din blogroll-ul blogului dvs. ?

P.P.S. Daca sunteti un blogger caruia i-ar face placere sa isi demonstreze marinimia sau generozitatea, (marinimia fiind, cf dl Alain de Botton, in cartea O saptamana la aeroport, o trasatura caracteristica pt o persoana de tip leader care detine putere), este voie sa rezolvati si Leapsa principala si Varianta ei.

Doresc sa invit la aceasta leapsa pe bloggerii Radu Thor, Pandhoraa, Vraji, Javra, plus pe cine mai vrea.

Baba cu rom- partea 2

Si voievodul Stanislaw avea o fata. De fapt avusese 2, insa cea mare, despre care se povesteste ca fusese si preferata voievodului plus primise si o educatie aleasa, tocmai decedase de pneumonie, plus, se zvoneste, chiar si din posibila incompetenta a medicilor particulari din acea regiune care propusesera atatea sangerari pt a-i scade febra incat poate ca ii preciptasera un stop cardiac prin exsanguinare, desi totusi, ca posibila circumstanta atenuanta, nu erau specialisti in plamani si terapie intensiva, ci mai degraba in dermatologie, oftalmologie, chirurgie cosmetica si alte specialitati care se preteaza si astazi mai mult unor clinici si spitale particulare de lux, ca acela vechi de 6 secole deja la acea vreme unde fusese tratata fiica voievodului, reprezentat de manastirea Grafinthal (azi restaurant), fondata initial pe locul unde un sarman pacient orb plus o domnita medievala suferinda de conjunctivita alergica sau mai probabil gonococica numita la vremea ei "ochi lacrimosi" fusesera vindecati prn aplicarea de "sangele" continator de acid quercitanic cu proprietati antiinflamatorii complexe scurs din imaginea unei icoane dintr-o scorbura de stejar asupra careia se trasese cu sageti. Asa ca ramasesese doar una, cu 2 ani mai mica decat sora cea mare decedata.

Desi unul din bodyguarzii ei se indragostise de ea, si chiar dorise chiar sa ceara aprobare pt a fi avansat de la rangul de marchiz la rangul de duce numai de dragul ei, pt a avea o sansa de a fi considerat un posibil candidat potrivit pt o casatorie cu ea, totusi acel titlu de duce nu i-a fost aprobat pe moment, plus, dupa aceea, deoarece o alta posibila casatorie a acelei printese cu un duce veritabil a fost si ea amanata, (chiar si daca amanta ducelui fusese de acord initial cu acea casatorie), pana la urma fiica de voievod a trebuit sa se casatoreasca cu regele Frantei, Ludovic al 15lea, desi acesta era cu 7 ani mai mic decat ea, avand numai 15 ani la vremea casatoriei. (A fost o casatorie ff reusita de-a lungul ei in ciuda diferentei de varsta.)

Insa inainte de aceasta casatorie, intr-o zi voievodul Stanislaw venise acasa flamand de la o vanatoare sau de la o plimbare, si a dorit sa manance niste cozonac, (cozonacul fiind probabil felul de paine mai comun consumat de aristocratia europeeana inainte de Revolutia Franceza, cf atator zvonuri chiar din partea poporului), numai ca era asa de uscat incat nu i-a placut si i-a venit ideea sa toarne niste vin de Tokay peste el. Si asa parca a fost mai bun. In cadrul personalului angajat de Stanislaw exista un ucenic de bucatar in specializare pe domeniul patiserie numit Nicolas Stohrer, care desigur ca s-a gandit ca o bucata de cozonac uscat inmuiat in vin ungaro-slovac manufacturat din struguri mucegaiti nu pare a fi un fel de mancare deosebit de rafinat, si a propus o noua reteta, mai interesanta si precis mai gustoasa, si anume un cozonacel special ceva mai proaspat, inmuiat intr-un sirop catifelat si cremos alcatuit din 5/6 vin de Malaga (din struguri de soi Pedro Ximenez si Muscat), si 1/6 lichior de vetrice, (alcatuit artizanal din 10 g frunze de vetrice, 1 g roinita, 1 g anason, 1 g menta, si 1 g angelica, macerate 48 de ore in 1 l alcool de 90 de grade, care se amesteca dupa aceea, dand desigur ierburile la o parte, cu un sirop facut in prealabil din 1/2 l apa calduta si 700 g zahar cubic fierte impreuna 15 minute si apoi racite), niste sofran, plus stafide si boabe de struguri proaspeti, plus niste crema de vanilie de patiserie. Aceasta prajitura a devenit in curand desertul preferat al familiei lui Stanislaw, si ucenicul de patisere a devenit si el un angajat apreciat. Cand fiica voievodului a plecat de acasa pt a deveni sotia regelui Frantei, l-a luat in suita sa pe acest patisier, iar dansul a avut astfel oportunitatea de a-si deschide ceva mai tarziu o patiserie particulara la Paris, unde desigur ca a prezentat pt publicul larg si cozonacelul insiropat pe care urmasii lui au avut si ei oportunitatea de a-l dezvolta in mai multe variante, (cozonacul ramanand, se pare, un deziderat de vis romantic al poporului francez de-a lungul veacurilor, probabil de cand isi dadusera seama, dezamagiti ca totusi o gaina in fiecare oala in fiecare duminica pt fiecare, asa cum fusese ea promisa de bunul rege Henri IV la inc sec 17, era totusi un deziderat politic de-a dreptul utopic, desi acest lucru nu l-a impiedicat pe unul din consultantii de campanie ai candidatului prezidential american Herbert C Hoover sa promita si dansul acelasi lucru intr-o reclama cca 325 de ani mai tarziu), inclusiv cateva variante mai ieftine insiropate cu rom si garnisite cu frisca si cu fructe de padure, ca doar nu putea oricine sa-si permita varianta cu vin de Malaga, sofran si crema de vanilie si dupa Revolutia Franceza, insa poporul mai larg a apucat sa guste si el totusi cozonac insiropat.