Numele Malvinei- partea 3- (rated NC-17 pt limbajul din Oda 31 a lui Horatiu)

Cu aproape 1800 de ani inainte de aparitia numelui Malvina intr-o lucrare epica in proza cu ritm poetic numita Opera lui Ossian scris de dl James Macpherson, (o lucrare cu adevarat orginala si considerata ff importanta pt istoria mai larga a literaturii de curent romantic clasic europeean, lucrare despre care insa dl Macpherson anuntase ca nu ar fi fost chiar asa de originala si ar reprezenta de fapt o traducere efectuata de dansul in lb engleza dupa un manuscris vechi cu folclor autentic de lb gaelica, si in care naratorul principal, Ossian, era un bard legendar orb, asemanator lui Homer, omitand amanuntul relevat ulterior de reputabilul om de cultura si folclorist gaelic JF Campbell ca dansul cunoastea mai bine lb greaca si latina decat lb gaelica, mai ales o lb gaelica veche, in tranzitie adaptativa de la lb irlandeza veche), un alt scriitor faimos de mare renume printre elevii tuturor liceelor din UE pana nu chiar atat de demult, poetul antic roman de expresie latina Horatiu, (care in tineretea lui studiase pe langa faimoasa Academie de la Atena fondata cu 400 de ani mai devreme de Platon si care la vremea lui Horatiu tocmai se reorganizase punand accent mai mai mare pe teme de morala epicureana si stoica, intr-un cuvant probabil frugalitate alimentara), scrisese o oda in care, printre altele, era mentionat un regim dietetic cu adevarat holistic miraculos favorabil mentinerii unei tinereti fara batranete in deplinatatea facultatilor mintale creative si aparate de senilitate, o oda deosebit de eleganta plus cu amanunte gramaticale extrem de utile pt orice student al limbii in care se exprimase Horatiu. E imposibil ca aceasta oda sa fi scapat atentiei dlui Macpherson, care precise daduse minim un extemporal bazat pe ea la orele de curs de la Colegiul Marischal, cat si atentiei lordului Monboddo, nu numai pt ca acesta din urma fusese un elev chiar si mai eminent si constiincios decat dl Macpherson, (de vreme ce lord Monboddo a urmat ulterior 8 ani de cursuri post-liceale universitare de drept atat la Univ locala din Edinburgh cat si la o universitate destul de faimoasa olandeza Groningen, pe cand dl Macpherson a studiat numai un an la Univ din Edinburgh), probabil pt ca unul din ingredientele acelui regim miraculos erau chiar fructele numite masline.

In fragmentul din oda lui Horatiu in care era descrisa acea dieta speciala rejuvenanta, alaturi de masline apareau alte doua ingrediente, din care unul era reprezentat de o floare cunoscuta chiar ff bine nu numai de grecii antici, dar chiar si de fanii lor scotieni, (floare mentionata in mod special si ea de acelasi lord Monboddo, care a tradus si o epigrama antica dedicata numai ei), numita pe lb latina Malva si pe lb engleza Mallow, o floare a carei eleganta matusa familiala este floarea de hibiscus. Etimologia numelui latin al acelei flori, Malva, este legata de lb greaca antica si de lb georgiana plus si de lb ebraica, si in plus, numele ei mai stravechi din lb greaca, georgiana, si ebraica este asociat prin anumite proprietati fizice si posibil chiar si chimice comune cu numele regional mediteranean si apropiat oriental stravechi al unei pietre pretioase, si anume Malachitul, (cf P Chantraine, Dictionar de lb greaca, ed Klincksieck, Paris, 1968, si prof Vincenzo Cocco citat in lucrarea "Traversand granite si unind orizonturi: studii in onoarea lui Michael Astour cu ocazia implinirii varstei de 80 de ani", ed CDL Press, 1997), aceasta piatra pretioasa posedand si ea proprietati magice deosebite pe care le voi detalia ulterior.

Imi permit sa ofer o traducere personala (desigur imperfecta) in lb romana a acelei ode a lui Horatiu, oda 31. Trebuie mentionat ca aceasta oda, la fel ca si alte ode ale poetului Horatiu, trebuie probabil interpretata in mod mai complex, dincolo de recomandarile dietetic-culinare rejuvenante, chiar dincolo de temele relativ social conventionale, (ma rog, pt vremea si cultura romanilor antici intelectuali de la vremea lui Horatiu), ale unei posibile conversatii destul de intime (desi totusi publicabile) ale unui poet cu zeul Apollo, zeu intr-adevar raspunzator si de unele sfaturi medicale, insa totodata si zeu al creativitatii artistice poetice si interpretativ muzicale, plus zeu patron al adevarului plus prieten al luminii si caldurii soarelui, (o stea in varsta de aprox 4,5 miliarde de ani, aflata in galaxia Calea Lactee, si desi descrisa ca fiind pitica, totusi una considerata si astazi destul de importanta pt istoria civilizatiilor umane, chiar indiferent de locatiile lor temporo-spatiale, sau culturile lor, sau de preferintele lor religioase, fie ele divers pagane, animiste, mai clar politeiste, monoteiste, agnostice, sau atee, sau chiar direct adoratoare in mod super-special de steaua asta sau de alte entitati, sau de nimic in mod asa ff particular).

Ce rugaciune sa inalte lui Apollo
bardul ? Ce sa ii dedice in timp ce pe cupa
prelinge licoarea ? Nu grasa
recolta fertila Sardiniana,

nici languroasa pasiva ciurda
Calabreza. Nici aurul sau fildesul din Indica,
nici campiile, muscate lent in curgerea-i
tacuta de raul lenes Liri.

A strange in mana cosoarele Calenei care ofera
fericire vitei de vie, divin si stralucit
targ care stoarce din pocale
vinul Sirian revigorand oferta

draga zeilor insisi, de trei chiar patru ori
trecand repetat intinsul Atlantic
neostenit, gustand masline,
capricioasa cicoare, si nalba.

Ma bucur astfel de vigoare, sanatate,
larga perspectiva, tu pastreaza-mi, te rog, tineretea
mintii, ferita de cacofonii senile, sau
coarde imbatranite ale deprivarii.


(...va urma...)