søndag den 19. maj 2013

Sunt entuziasmat


Cu ocazia Zilei Nationale a Norvegiei de ieri, am vazut un grup simpatic de fete din Norvegia imbracate in costume populare nationale norvegiene sarbatorind in mod vesel ziua nationala a patriei lor la o terasa consumand vin frantuzesc, plus azi am reusit sa cumpar de la un supermarket ecologic 400 de g paine taraneasca, 120 g cascaval Port Salut, 2 ardei capia, 6 biscuiti si 6 mere PLUS 300 g de smochine cu numai 15 Euro, care, alaturi de cele 120 de g de masline Kalamata si 2 borcanele de iaurt grecesc pe care le aveam deja in casa, din care am consumat deja unul plus 10 masline, si 2 felii de paine si 1 ardei capia, sper totusi sa-mi ajunga tot weekend-ul, care e unul lung, deoarece luni este ziua a 2-a de Rusalii (daneze) si e zi libera. Asa ceva nu credeam ca este posibil ! Cred ca acel grup de fete norvegiene care mi-au iesit in cale mi-au adus noroc. Plus, datorita faptului ca locuiesc intr-o zona cu multi tineri comunisti, observ ca exista o varietate mai mare de mancare in magazine, in special din acelea de tip aperitive ecologice manufacturate de diversi calugari socialisti francezi si belgieni folosibile la diverse petreceri.

Anneline nu a dorit sa se imbrace in costum national norvegian si sa consume vin frantuzesc de ziua nationala a tarii ei, atat din cauza ca nu cred ca si-a adus cu ea costumul national norvegian, plus poate si din cauza ca e inca suparata pe fostul ei iubit de origine franceza de care s-a despartit mai demult din cauza ca a facut-o taranca norvegiana, sau din cauze oarecum similare, in sensul ca a desconsiderat-o oarecum. Mie nu-mi pasa in ce se imbraca Anneline sau daca isi manifesta patriotismul in mod mai mult sau mai putin evident din diverse motive personale. Mie imi place ca e taranca norvegiana, si, desi ei nu ii place in mod deosebit viata la ferma, eu nu m-as fi dat in laturi sa vizitez ferma tatalui ei, mai ales ca am auzit ca are si cai de calarit acolo, si nu am mai vizitat de mult un ranch adevarat, plus ca musafir pe care nu te cheama Hercule si care nici nu arata ca Hercule, nu te pune nimeni la treaba in vreun grajd, cel mult sa te invite sa te iei la intrecere cu ei in diverse competitii de aruncat niste potcoave cat mai departe si cat mai precis. Insa ea fiind o taranca mai moderna, ei nu-i pasa de chestiile astea, este chiar politic impotriva acumularii de terenuri in mana unor mari latifundiari, doreste chiar sa cedeze partea ei de ferma fratelui ei, si ea e interesata in principal sa ajute copiii cu probleme fonologice si diverse dificultati de expresie lingvistica sa vorbeasca mai corect plus sa fie intelesi si de altii mai bine, astfel incat sa nu-si mai bata joc nimeni de ei asa cum rad mai toti de dl Marian Vanghelie la TV.

Eu personal insa sunt entuziasmat mai recent si pt ca ma aflu intr-un loc care mie imi aminteste de curtea casei bunicii mele, de cand eu eram mic mic de tot, si eu vreau sa stau aici cat mai mult timp, desi stiu ca nu e decat o amintire si asta, si nu reprezinta vreun viitor real pt mine, nu e decat o alta tergiversare, o tragere de timp pt a poposi o vreme in niste amintiri placute, atata tot. Asta a devenit Europa pt mine, un loc al amintirilor mele din copilarie, pe care le pot regasi in diverse circumstante si locuri, si, chiar daca lumea spune uneori ca timpul a trecut de atunci si ca "Viena nu mai e ce-a fost odata", etc, eu stiu ca aceste impresii sunt la un nivel deosebit de superficial, nu chiar asa esential, si ca in general Europa, cu culturile ei cu tot, nu face parte din viata mea adulta. Eu nu mai sunt de mult  europeean, cel putin nu asa general cultural, desi poate ca in anumite reflexe si aspiratii sunt. Nu afirm acest lucru cu tristetete, sau cu mandrie, sau cu rusine, sau cu bucurie, etc, e ceva pe care doar il constat. E imposibil sa ramai europeean dupa ce interactionezi cu oameni din culturile altor continente atat de intim atat la ei acasa cat si aiurea, dupa ce le auzi povestile, si le resimti reverberatia bucuriilor si tristetilor lor in mod atat de direct. Totodata, cred ca e imposibil sa fii europeean daca nu ai nici o legatura cu vreo palma de pamant din acest continent, in care chiar pare a fi deosebit de important sa ai pamant. Eu nu am avut niciodata pamant in Europa, numai in alte locuri, obtinut atunci cu ambitie initiala de europeean, desi l-am jucat destul de rapid la jocuri de noroc, si desigur ca l-am pierdut. Insa chiar si inainte de a-l pierde deja il resimteam deosebit de greu atarnat de gatul meu, ca o piatra de moara, un fel de raspundere imensa pt care nu eram pregatit, pe care eu nu o mai doream, pt ca eu, atunci, eram deja pe cale de a nu mai fi europeean, sau poate de a-mi reprima sau a-mi restrange aceste aspiratii europeene, desi nu o faceam fortat de cineva sau de ceva anume, o faceam din cauza ca fusesem imbratisat atat de calduros de niste non-europeeni si acest fel de imbratisare autentic calda reprezinta pt mine o surpriza intotdeauna atat de placuta incat automat ma indragostesc un pic de acei oameni. La inceput credeam ca acestea sunt cazuri exceptionale. Intre timp mi-am dat seama ca asta e regula, si de fapt aceasta regula exista si intre europeeni, nu numai intre altii. Dar desigur, la fel cum oricine trebuie sa se desprinda oarecum de mama lui, si eu a trebuit sa imi reneg oarecum radacinile europeene, adica recunosc ca e o parte de copilarie la mijloc, dar e totodata oarecum inevitabila. La urma urmei, cand zic europeean, ma refer de fapt la un amestec de idei culturale antice grecesti si arabesti care au pus temelia culturii europeene !

Entuziasmul meu momentan insa provine si din faptul ca ma consider intr-o recreatie, intr-un fel de vacanta de responsabilitati mature. Insa oricum mie mi-au placut ff mult recreatiile atunci cand eram elev la scoala, plus vine vara la urma urmei, asa ca de ce nu ? De ce sa nu fiu asa in vacanta de fapt inca 10 ani, poate chiar tot restul vietii mele adulte ? De ce sa ma simt obligat sa muncesc in mod constiincios si organizat sau sa am responsabilitati serioase ? Poate asta era ultima nuanta de educatie europeeana care ramasese in mine, chestia ca trebuie sa fii responsabil, matur, serios. Acum, ca mi-am dat seama ca asa ceva nu se mai cere nici macar in Europa, pot sa devin cand doresc polinezian. Plus, pt mine, spre deosebire de pt un polinezian adevarat, asa ceva e si mai ieftin si mai usor, si mai convenabil. De aia tind sa plece toti scandinavii din Europa, mai de mult de foame reala, mai recent de foame oarecum spirituala. Dar eu, aici in Copenhaga, ma simt ca si cum as fi in Tahiti. E aproape acelasi lucru pt mine. Chiar probabil si costa cam la fel. Plus Anneline oricum umbla desculta prin casa. Insa, a propos de un articol recent al bloggerului Decenu despre papuci, eu inca nu mi-am pus papucii mei de plaja roz brazilieni, si nici nu cred ca am sa-i folosesc vreodata in aceasta casa, ci numai in viitor, cand oi fi la casa mea, care efectiv nu stiu daca va fi pe continentul europeean propriu-zis, desi nu o zic cu vreun grad de anticipatie, premonitie, sau planificare in minte, ci pur si simplu zic ca nu stiu.

14 kommentarer:

raul rual sagde ...

Foarte interesant cum iti socotesti tu masa. Parca esti la dieta.:))

Rudolph Aspirant sagde ...

A, pai nu cumpar eu chestiile astea asa la gramaj in mod expres, asa le gasesc ambalate in magazine, si doar raportam constiincios lista de produse pe care tocmai le cumparasem ! Eu nu am mai vazut chestii vandute varsat sau la kg de nu stiu cand, decat asa ambalate portionat ! Cred ca se gaseste niste cascaval si parizer care se vinde si varsat, dar nu e asa de bun, ca astea mai sus mentionate ! Am vazut si mere vandute la kg, dar altceva nu am prea vazut. Oricum sortimentul de mancare e deosebit de bogat in Danemarca relativ fata de Norvegia, desi nu e nici aici cine stie ce varietate pe fiecare sortiment, adica sa existe mai mult de 2 soiuri de mere sau de rosii, iar pe mezeluri e chiar mai rau decat in Norvegia, cat de putine sunt, insa sunt parca mai multe felurii de fructe si legume reprezentate, adica zau, am vazut si napi si telina, am vazut si spanac si ceapa verde, desi nu am gasit mazare si fasole, dar nu-i nimic pt ca eu nu stiu sa le gatesc oricum, dar vorbeam asa ca am avut la ce sa ma uit atunci cand am iesit in oras, si m-am bucurat sa vad asa o bogatie si o varietate mai mare de mancare in jur ! Dar am auzit ca se gaseste o piata adevarat cu chestii care e posibil sa se vanda varsat, atat legume cat si peste, pe undeva prin apropiere, care e deschisa duminica in timpul verii, cred ca e langa muzeul berii Carlsberg, abia astept sa o vizitez, ca nu am mai vazut o piata adevarata de mult timp! Cand am fost recent in Romania, nu am apucat sa merg la piata, dar totusi tin minte de acum 3 ani ca imi placea asa de mult sa ma plimb prin piata Obor ! Mie mi-a placut piata Obor de mult de tot, o tin minte si cand era mai saraca oarecum pe vremea RSR, dar tot imi placea, chiar daca era cam mizerie pe jos pe acolo, dar totusi nu cred ca se incalcau niste norme de igiena de baza, ca doar exitau inspectori sanitari, etc. Eu sincer cred ca in Finlanda si Suedia se gaseste mancare mult mai variata si mai ieftina decat in Danemarca si Norvegia ! Ma rog, aici lumea mananca frugal si sanatos, toata ziua sunt toti pe biciclete, sunt si mai ahtiati in legatura cu sanatatea si mancatul corect si ecologic chiar decat norvegienii ! Unele mancaruri etichetate si prezentate ca fiind ecologice chiar costa mai ieftin decat cele ne-ecologice, si asa ceva chiar ca nu am vazut nicaieri !

Anonym sagde ...

Wow! Chiar imi pari fericit! Ma bucur pt tine si pt alegerile tale!
Cuvanta

Rudolph Aspirant sagde ...

Da, ma simt intr-adevar oarecum relaxat, chiar am continuat sa fiu entuziasmat si astazi cand am avut ocazia de a remarca ca critica de filme daneza este net superioara celei din Norvegia de vest, celei norvegiene in general, insa aceasta stare de bine momentana nu cred ca este meritul vreunei alegeri deosebit de rationale din partea mea, a venit aproape fortat de imprejurari, ca daca ar fi fost dupa mine cred ca as fi preferat chinuiala masochista intr-o oarecare masura, deoarece cred ca o resimt ca necesara sa ma motiveze sa devin mai bun...asa, daca sunt in vacanta, imi permit sa fiu lenes, si simt ca asta imi sprijina tendinta mea naturala catre indolenta, de aia sunt cam reticent si ma si simt cam vinovat...am tendinta sa simt ca relaxarea e oarecum vicioasa, ca te trage in jos, sa fii indolent si ignorant, cred ca este ceva legat de educatia mea dar si de felul in care sunt eu, chiar prefer sa simt ca ma chinui, nu in sensul de a fi trist sau descurajat, dar sa ma chinui, sa depun un efort...oi fi poate un fel de workaholic, nu stiu ce sa zic, poate ca nu stiu cum sa ma comport cu mine insumi daca ma simt relaxat, efectiv nu stiu ce sa fac, ma simt ratacit intr-un fel de loc necunoscut pt mine, devin chiar suspicios oarecum ca este doar o iluzie, sau o tentatie oarecare care e lipsita de utilitate, etc !

Am o relatie probabil patologica cu vacantele si recreatiile, ma simt vinovat fata de ele, plus nu suport sa mi le planifice altii, sau sa ma indemne altii sa le iau, e tot o chestie de a dori sa fiu eu in control in permanenta, o rigiditate din partea mea, nu reusesc sa "go with the flow", sa "take it easy" absolut de loc !

Sorry de patetismul cam exagerat ca raspuns la un comentariu atat de dragut si de sinncer care nu il meriita chiar de loc. Apreciez comentariul si nu respingeam ideea ca este un compliment autentic. Si chiar ma simt destul de fericit, nu stiu insa cat de satisfacut. Exista o diferenta. Sunt cam beat in clipa asta. Naiba stie unde e si Anneline in clipa asta, a plecat cu un tip cu ochelari care seamna exact cu nesuferitul ala de Victor din Ciresarii, atat sexy, (mai ales ca avea ochelari cu rame Calvin Klein), cat si inteligent-intelectual, cat si bun de leader !

Vienela sagde ...

Rudolph, ce ai pregatit tu pentru un weekend prelungit mananca fiecare dintre baietii mei la o masa. :))
Mie mi-a scapat ceva... Am citit pe la Cuvanta (cred) ca te-ai mutat, dar nu mai retin unde...

Rudolph Aspirant sagde ...

M-am mutat in tara lui Hans Christian Andersen, unde carnea e la fel de scumpa ca si in tara lui Ibsen, desi branzeturile sunt mai ieftine. De altfel cred ca exista si mai multe vaci aici...desi de fapt ce se gaseste de mancat in magazine e tot importat, nu e ceva produs autohton, habar nu am cine mananca lactatele vacilor nationale, si nici nu stiu daca ele partiicipa la acest fel de productie, pt ca alea pe care le-am vazut pana acum erau asa la plimbare pe niste pajisti, si semanau mai curand a cai decat a vaci, pt ca aveau o culoare asa roscata-ciocolatie, nu erau albe sau baltate, ca vacile asociate in capul meu cu alea care dau lapte si ciocolata cu lapte, deci astea or fi fost vaci crescute pt carne, pt export desigur, ca aici in interior cine naiba ar avea bani sa o cumpere !

Ha ! Ha ! Chiar m-am distrat cu atatea ganduri placute despre vaci de cand am citit si articolul recent al bloggerului Elly, plus vazusem si vacile astea ! Zau, vacile astea vazute de mine pareau a vaci in vacanta, asa de relaxate erau ! Si erau asa curate cu blanita lucioasa si ff curata, si grase exact ata cat trebuie, adica nu obeze dar nici costelive, erau niste vaci asa a caror carne probabil chiar valoreaza acei 30 de Euro per kg !

Ha ! Ha ! Ha ! Zau, ma gandeam ce dragute erau vacile alea, si eu tot cu gandul sa le mananc !! Pai nu am mai mancat eu o friptura de vaca de atat vrene, nici hamburger de la McDonald nu cred ca am mancat mai mult de o data pe an de cand sunt in Scandinavia, nu ca ala ar fi deosebit de sanatos ! Ma rog, am mai mancat asa cand am fost invitat de altii, care probabil aveau legaturi cu piata negra de carne din Scandinavia. Exista aici o piata neagra de carne care cred ca e deosebit de infloritoare pt ca participa si restaurantele la ea, nu numai omul particular, pt ca am vazut in ziare apar asa din timp in timp avertizari de gen, "carnea de la restaurantele de acest gen, de ex tailandez, kurd, etc, sau chiar din produsele manufacturate de firma X si vandute in supermarketuri, este de provenienta incerta si exisat risc sa ne imbolnavim, Zau, cred ca de cand scandalul cu carne ade cal, acum au toti activitate sporita pt protectia consumatorului, dar si traficul de carne e considerat un pericol mai mare sau la fel de mare decat ala de narcotice periculoase ! Stiu ca nu ar trebui sa iau in ras aceste masuri care la urma urmei sunt si de sanatate publica, pt ca desigur ca orice carne trebuie inspectata, dar ma gandeam asa, mai larg, sensibilizat fiind si de articolele de pe blogul lui Decenu, la soarta agriculturii daneze, pt ca s-ar putea spune ca si ea a fost distrusa, adica unele ferme care odinioara erau ferme prspere zootehnice si agriculturale de mult nu mai indeplinesc aceasta functiune, si nu stiu daca a contribuit intrarea in UE la asta, sau alti factori istoric-economici, nu stiu ce sa zic. Desi gur exista productie idustriala fina si chimica destul de importanta, insa cred ca e deosebit de impovarata de costuri asociate birocratiei...cred ca bloggerul Decenu ar putea intelege asta destul de bine.

Pana una alta, Danemarca s-a decis serios sa importe oameni, si face asta in mod oarecum planificat, asa cu gandul la catastrofa care se presupune ca va urma in anul 2050, cand India si cu RP Chineza vor deveni leaderii globali, cu Germania si Franta fiind lacheii lor !! (Glumesc, desigur, dar am citit ca se anticipeaza ca pe parametrul dinamism economic, care desigur ca nu e tot aia cu GDP-ul, sau cu alti indici legati de nivelul de trai, cel putin nu imediat, totusi tarile Scandinave sa scada destul de mult atunci prin 2050, fiind intrecute de Polonia in cadrul UE, de exemplu, in privinta aceastui avant economic, adica activitate producatoare de ceva acolo, mai ales bani, desi poate pe de alta parte pana in anul 2050 se vor desfiinta banii, cine stie, daca tot zic astia de gen care iau Premiul Nobel ca inca nu s-a descoperit o utilitate pt ei !)

Irealia sagde ...

Salut!
Uite, m-am gândit că nu-i frumos să las linkuri pe alte bloguri, chiar dacă o cunosc pe Cuvânta de-o vreme și nu cred că s-ar supăra, așa că am căutat o adresă de mail, ceva, dar n-am găsit-o. Cu un drum am citit și articolul de mai sus, se vede că ai fost entuziasmat, că ai vrut să nu uiți absolut niciun amănunt. Mă fascinează țările nordice, îmi doresc foarte mult să le vizitez, dar adevăru-i că ne depășesc bugetul actual. Plus c-aș vrea s-o fac liberă și degrevată de sarcini părintești, așa că mai am de așteptat. Aș citi la tine tot ce ține de țările astea, dar mi-e greu să mă orientez, poate-ți faci niște categorii? Dap, de cum am pus piciorul la tine acasă, m-am și găsit cu o sugestie în loc de-o sticlă de vin. Să mă văd când voi ajunge soacră! :)
Textul respectiv îl găsești aici: http://irealia.eu/spring-superblog-2013/tie-iti-scriu-2/.
Mulțumesc, ne-auzim, seară frumoasă! :)

spanac sagde ...

ma frate cat e kilu de ardei grasi la tine? ca aici e 17 lei in mama lor...

Vienela sagde ...

Ha, ha... Si ciresele 10 lei, de parca ar fi luna decembrie, mama lor de hoti!

Rudolph Aspirant sagde ...

Ha ! Ha ! Aici, asa la un supermarket oarecare, sunt vreo 17 coroane daneze, (adica vreo 2 Euro), 3 ardei, dar nu stiu cate grame au 3 ardei ! Tot cam atat costa cam 1/2 kg rosii, 1/2 kg paine, 1 Coca Cola, sau 1 castravete ecologic sau 1 borcan de iaurt grecesc. Totusi e mai ieftin decat in Norvegia, unde aceste chestii ar fi costat 3 Euro, (fiecare), nu 2 ! Desigur, mai exista si piata neagra, dar habar nu am eu unde e si cine sunt sefii ei, sau macar intermediarii care vand pe piata neagra, cred ca e ceva mai degraba familial, asa daca cineva are vreun fermier in familie, fie local, fie peste granita insa in spatiul nordic, pt ca altfel nu e voie sa importi, sau e ff complicat, plus majoritatea astora de pe piata neagra vand en gros la restaurantele prietenilor lor, nu asa la publicul general. Zau, e mai rau ca pe vremea lui Ceausescu, asa cu piata neagra, (in Norvegia e nu numai sta dar e si in legatura cu gasitul a ceva mai variat de mancare), dar eu eram copil pe atunci, asa ca nu m-as descurca, dar cred ca cineva cu experienta de la vremea RSR s-ar descurca de minune in Scandinavia. Aici pana si cersetorii din Romania sunt din aia mai in varsta, asa de vreo 45-50 de ani, care erau in floarea varstei adulte in anii 80 in RSR, si au experienta necesara, zau, s-au orientat destul de bine pe cine sa repartizeze aicea si pe cine in alte parti ! (Am impresi aca e o mafie la repartitiile astea de cersetori in UE mai rau cum am auzit ca era cu repartitiile absolventilor de Invatamant Superior la vremea RSR.) Eu, care oricum eram copil pe dinafara in anii 80, plus si dupa aia am fost de gen care nu cred ca am cumparat eu vreodata altceva decat poate asa o paine daca ma trimitea mama, si nici nu stiu diferenta intre leustean si patrunjel, si abia pe la 25-26 de ani am reusit sa retin care e ardeiul gras, care e gogosarul si care e ardeiul capia, etc, sunt total pe dinafara in ceea ce priveste achizitionarea economic rationala a diverse bunuri de consum ! Adica, de ex exista cupoane de reducere, exista piete organizate de tarani in afar orasului, exista posibilitatea de a cumpara de la unele magazine de tip aprozar mai ieftine, etc, dar cine naiba sta sa caute chestii din astea ?

Rudolph Aspirant sagde ...

O, aici ciresele sunt scumpe. Nu cred ca am sa cumpar anul asta. Mi-am luat totusi 8 caise si un pepene galben, din care am mancat deja 4 caise si 1/2 pepene galben in week-end-ul asta ! Ma rog, nu doar atat, am mai mancat si vreo 2 borcane de iaurt si 4 felii de cascaval si 4 felii de paine, plus vreo 4 biscuiti ! A, da, si 3/4 ardei gras !

Rudolph Aspirant sagde ...

Multumesc pt comentariu. Deja am si citit textul acela din linkul oferiit, insa nu am avut timp sa comentez acolo sub el, dar va urma !

Pe blogul meu nu vei gasi multe informatii specifice despre tarile Scandinave. Cred ca artiicolul de mai sus este poate cel mai detaliat pe care l-am scris eu despre mediul meu inconjurator, si asta mai mult pt ca ma mutasem recent dintr-un loc in altul, si asta era asa un fel de articol de tranzitie, pt ca era normal sa resimt diverse emotii si sa fiu frapat de noi stimuli din partea noului meu mediu inconjurator, in rest eu la mine pe blog scriu chestii asa care-mi vin mie in gand pe moment, majoritatea despre mine, de fapt la ce ma gandesc eu din punctul meu de vedere, cu mine ca un fel de centru permanent al universului, plus total off topic de cele mai multe ori fata de stirile zilei sau starea vremii, sau alte teme mai largi sociale sau culturale specifice. Uneori, desi rar, mai scriu si despre cate un personaj public din trecut daca vad pe wikipedia ca e aniversarea lui...printre astia e posibil sa fie si cativa scandinavi, dar nu e ceva ff frecvent sau ordonat in nici un fel.

Anonym sagde ...

Frumos! Eu totuşi prefer aroma căpşunilor dulci-acrişoare, aromate şi viu colorate, care mă fac să simt mai intens primăvara.

Rudolph Aspirant sagde ...

Multumesc pt compliment. Uite ca mi-ai adus aminte de Anneline acuma, pt ca ea uneori miroase a capsuni, nu stiu daca e asa un gel de dus pe care-l foloseste, sau asa e ea, dar asa mi se pare mie uneori, si, desi eu nu sunt un fan deosebit de special al capsunilor, asa cum arata sau ca sa le mananc, totusi mirosul lor e un miros interesant si uneori chiar incitant intrigant placut pt mine, desi nu stiu daca il asociez in mod special cu primavara....chiar ma simt tentat sa reflectez asa mai in detaliu acum la relatia mea cu capsunile, la ce amintiri oi avea eu despre aceste fructe !