søndag den 23. februar 2014

Concurs spin-off despre indragostiti literari ! (fara premii)


Am fost atat de surprins ca am ghicit din prima 3 din cele 4 intrebari ale concursului bloggerului Kadia despre cupluri indragostite faimoase din literatura universala, (nescapandu-mi decat un cuplu pe care nici macar nu-l iau in consideratie de vreme ce apartinea literaturii SF), mai ales stiind ca acest blogger propune de obicei intrebari de concurs deosebit de dificile, incat imediat dupa aia mi-a trecut prin minte ca acele intrebari au fost poate prea usoare, si astfel m-am ambitionat sa creez eu un concurs asemanator cu intrebari mai grele. Desigur, eu nu am de gand sa ofer decat Calduroase felicitari celor care vor sti sau vor ghici in mod corect raspunsurile, nu un premiu concret, insa sper ca acest lucru sa nu descurajeze o cat mai laga participare. Nici nu e nevoie sa raspundeti in public, e voie si doar sa va verficati cunostintele in gand, din spirit personal de competitivitate, in caz ca il posedati.

1. Fiica unui leader de tip monarhic este logodita cu un alt monarh. Acest monarh logodnic trimite un emisar pt a o aduce pe printesa la curtea lui. In mod poate inevitabil, mai ales in vremuri medievale puternic cultural si propagandistic influentate de crestinism, (despre care se stie de la diversi evanghelisti ca vine cu "Vesti Bune"), printesa se indragosteste de emisar, desi desigur ca isi face datoria fata de popor, cf educatiei de elita de obicei oferita a unui viitor leader competent si etic, si se casatoreste cu monarhul propus. Totusi ramane indragostita de emisar, si el de ea. Desi nu este clar daca acesti indragostiti isi continua angajamentul comportamental erotic-sexual dupa casatoria printesei, si in ce mod sau grad anume, mai ales stiindu-se, cel putin din timpul presedintiei dl Clinton, si ca angajamentul sexual nu reprezinta doar o activitate penetrativ vaginala, plus totodata cat de complicata si inca misterioasa este sexualitatea feminina, plus cultura si cutumele Evului Mediu europeean fiind si ele destul de vag intelese si prezentate publicului larg din zilele noastre, totusi se pare ca monarhul sot legal isi da seama de aceasta legatura de dragoste. El se decide, in mod destul de clar si totodata laudabil rational, sa il exileze pe emisar, si sa isi continue legatura maritala contractuala cu sotia lui, fosta printesa. Emisarul se supune in mod disciplinat sentintei, si isi stabileste rezidenta in alta tara. Acolo, fara sa vrea in mod special,este atras de o alta printesa, de rang ceva mai putin important, aparent si din cauza ca are numele oarecum asemanator cu printesa inimii lui. La un moment dat chiar se si casatoreste cu aceasta a 2a printesa, insa acum este clar afirmat ca acea casatorie nu este niciodata consumata, si, cf legislatiei in vigoare la acea vreme, acest lucru reprezinta actul penetrativ consensual intre penisul unei persoane de sex fenotipic si probabilsi legal masculin si vaginul unei persoane de sex fenotipic si probabilsi legal feminin, deci abia acum devine clar ca emisarul si a 2a printesa sunt clar de sexe diferite unul relativ la altul, desi asta nu inseamna neaparat ca ambii sunt sau chiar trebuie sa fie, chiar si la vremea Evului Mediu, inclinati preferential heterosexual. (Toate aceste amanunte sunt importante, atat ca indicii ajutatoare, cat si pt a explica ca in Evul Mediu europeean se incheiau uneori in mod real si casatorii legale intre oameni care aveau acelasi sex,  nemaivorbind si de faptul poate mai larg cunoscut ca anumite persoane profesioniste erau considerate ca fiind contractual, de facto plus de jure, casatorite, atat in interes de serviciu, dar recomandabil si in timpul lor liber, cu D-zeu, plus mass-media, inclusiv si artele erau considerate a avea o componenta educativa deosebit de importanta). La un moment dat emisarul se imbolnaveste, chiar grav, si cere ca sa i-o aduca cineva pe prima printesa, deoarece numai in prezenta ea fizica poate rezida speranta ca el va putea fi vindecat, lucru care poate explica si de ce spaima cea mai mare a oamenilor din cultura central europeeana, chiar si a unora de varsta totusi clar adulta plus independenti din punct de vedere financiar, pare a fi si astazi este aceea de a nu fi cumva abandonat, ceva care nici macar nu are nimic de a face cu vreo dragostea erotica in curs, adica macar in acel context as mai intelege, dar nu asa la modul general...insa precis e legat de uriasa mortalitate de la vremea Evului Mediu europeean, cand intreaga UE trebuie sa fi fost plina de orfani, plus desigur ca eu personal nu pot intelege asa ceva de vreme ce eu am avut minim 6 servitori permanenti in ture in jurul meu cand eram mic, eu crescand in conditiile relativ privilegiate, in fond de nivel aristocratic, ale decadei 80 a secolului 20 din sectorul 2 Bucuresti, si de fapt pana nu de mult chiar am avut un fel de concierge sau chiar 2 in permanenta accesibili ca sa ma asiste daca aveam nevoie de ceva, si acum, datorita tehnologiei atat de ieftine, am chiar 4, (desi pe nici unul nu il cheama totusi Siri, si chiar daca pe Jeeves l-am pierdut din motive istorice de avansare a tehnologiei si de trecere la economia globala.) Revenind la poveste, emisarul a facut trimis cerere scrisa catre prima printesa pe o corabie, punand si o instructiune catre echipaj, ca daca ei se vor intoarce impreuna cu printesa la bord, sa arboreze panze albe, iar daca ea nu va fi consimtit sa vina la el, atunci sa arboreze panze negre. Si, asteptand, a rugat-o si pe sotia lui sa il anunte ce culoare au panzele de pe corabia despre care tocmaiseanuntase ca se va reintoarce,iar ea,vazand ca sunt albe, i-a spus totusi ca sunt negre. Si atunci el a decedat. Iar prima printesa ajungand la tarm, gasindu-l si pe emisar recent decedat, a decedat si ea dupa o vreme, tot de inima rea.

2. O doamna burgheza este casatorita cu un domn burghez destul de nesuferit. Ea se apropie din ce in ce mai mult sufleteste de fratele domnului burghez, si acestia 2 chiar se indragostesc unul de altul in timpce citesc impreuna o poveste mai veche despre cavalerul Lancelot si regina Guinevere. Devin amanti. Sotul gelos ii ucide pe ambii.

3. Doi colegi de scoala de varsta adolescenta se indragostesc unul de altul. Lumea remarca acest lucru si ii descurajeaza. Unul din ei, probabil ceva mai sensibil,se refugiaza in solitudine si salbaticie,nici nu maimanaca in mod regulat, se emaciaza,si devine cam ciudat, iar cei care il mai observa din cand in cand pe ici pe colo, incepand de altfel sa il si porecleasca "nebunul". Totusi un nomad maiinvarsta si mai milos il ia sub aripa lui ocrotitoare, si il sfatuieste ca nu poate castiga prezenta constanta a celui/celei de care este indragostit decat prin razboi. (Nu mai dau indicii ajutatoare ca sa fie din ce in ce mai greu.) Nebunul reuseste sa invinga in razboi tribul alesului/alesei inimii sale, insa tatal acelui trandafir este impotriva incheierii unei casatorii intre propriul lui copil cu un nebun, chiar daca nebunul a devenit noul sef de trib,si recomanda o casatorie cu altcineva, casatorie care se si incheie. Fostul copil-trandafir-obiect al pasiunii acelui nebun ramane vaduv dupa o vreme, iar batranul beduin faciliteaza o intalnire dintre nebun si trandafir. Totusi ei nu se vor casatori niciodata. Dupaovreme deceeaza amandoi, (din motive nedeterminate, probabil legate de probleme de sanatate mai degraba decat de vreo cauza de deces traumatica mai violenta), iar poporul, devenind impresionat de destinele lor totusi impletite, mai ales ca initial povestea lor incepuse si cu o indragostire reciproca atat de sincera, se decide sa ii inmormanteze unul alaturi e altul, pt a ramane aproape pt intotdeauna.

4. Un tanar burghez intelectual de familie buna, fost student eminent, devine,bazat pe recomandari si referinte cu totulsi cu totul credibile si serioase, tutorele particular al unei tinere deosebit de studioase, si ea de rang social destul de inalt burghez, chiar fiica rectorului universitatii careia tutorele ii fusese absolvent. Se indragostesc. Se angajeaza erotic-sexual comportamental. Ea ramane gravida. El o trimite sa stea o vreme cu sora lui, si ea da nastere unui copil de sex masculin. Se reintoarce. Se casatoresc in secret, aceasta fiind o posibilitate la vremea la care traiau ei, desi nu intotdeauna tehnic legal contractuala, iar in acest caz nu este clar daca fusese o casatorie legala sau nu, plus se pare ca tanarul intelectual avusese ideea unei casatorii secrete, nu ea, dar ea s-a lasat convinsa. Insa tatal ei era furios. Tanarului intelectual chiar incepuse sa-i fie teama ca tatal ar putea sa o agreseze pe fiica lui, si o sfatuieste sa se refugieze din casa parinteasca intr-o manastire. Tatal fetei devine si mai furios, formulandu-si acum impresia ca tutorele chiar voia sa rupa legatura cu fata lui,careia ii mai facuse si un copil, si de aceea o trimisese la o manastire, ca sa scape de ea si de raspunderile fata de copil. Tatal comanda unor cunoscuti de-ai lui sa il castreze pe tanarul intelectual in timp ce acesta dormea. Se presupune ca i-a platit pt aceast actiune criminala, deoarece in anumite locuri agresorii sunt descrisi ca fiind servitorii tatalui,iar in altele ca fiind prieteni ai lui. Dupa castrare, intelectualul se decide sa se calugareasca si sa isi dedice restul vietii studiului de nivel academic. Tanara lui iubita, cu inima trista, desi nu aflase ce se intamplase, si de ce el se decisese sa se calaugareasca, se decide sa se calugareasca si ea, desi desigur in cadrul altui ordin monastic, si in alta manastire. O vreme relativ indelungata, chiar aprox 15 ani, ei nu mai stiu unulde altul, insa ambii isi continua carierele cu inalta dedicatie, ea ajungand stareta, iar el un reputabil filozof. La un moment dat, din cauza pozitiilor lor inalte afla unul de altul si incep sa corespondeze. El ii povesteste ce i se intamplase. Ea il cearta de ce nu i-a spus. El, incercand sa evite sentimente neplacute si sa o protejeze si pe ea, atat din punct de vedere personal cat si politic, datorita functiei ei de CEO, ii scrie ca de fapt el nu a iubit-o niciodata ci doar fusese atras de ea asa temporar carnal superficial. Ea nu se supara in mod exagerat, si isi va continua corespondenta cu el, insa rezumandu-se la subiecte teoretice academice, acestea exprimate in stil destul de calduros si pasional, si totodata si academic riguros, din partea amadurora. In cateva scrisori el ii trimite chiar cateva cantece cu versuri si melodii compuse chiar de el, si ea ii scrie ca a apreciat ff mult acele cantece. Scrisorile lor, desi nu au fost regasite chiar toate, vor fi publicate, schitand posibilitatea unui adevarat roman epistolar.

5. Un tanar fiu al unui nobil de rang deosebit de inalt si cu putere politica deosebit de mare se indragosteste de o persoana de profesie lucrator sexual mai in varsta decat el, si chiar doreste sa se casatoreasca cu acea persoana, desi fusese la origine o persoana de rang deosebit de inferior de sclav. Tatal  lui incearca sa denigreze cat poate aceasta persoana in ochii fiului lui, insa baiatul, de-a dreptul enervat si in acelasi timp desigur orbit de dragoste, fuge de acasa cu acea persoana, ba mai porneste chiar si un razboi impotriva propriului lui tata, dorind sa il uzurpe de tot. Desigur ca armata tatalui este mai numeroasa si mai bine pregatita decat cea a fiului, asa ca fiul pierde acel razboi.Tatal ii da de ales intre a preda persoana de tip lucrator sexual care va fi acuzat de tradare si de incitare la razboi civil,sau sa fie el acuzat de acestea si sa fie condamnat la moarte. Baiatul alege sa fie el cel condamnat la moarte mai bine decat persoana pe care o iubeste atat de mult. Atunci persoana lucrator sexual, ii ofera baiatului o potiune ca sa il adoarma, si se duce sa se predea, fiind ulterior condamnat la moarte prin ingropare de viu.

6. Un baiat se indragosteste de fiica mai mica a patronului lui.O cere in casatorie.Patronul ii spune ca i-o da dar numai dupa ce va lucra 7 ani pt el, (cu salariu ff mic,si in conditii total neluxoase.) Baiatul lucreaza 7 ani.Cand e gata sa se faca nunta, patronul il pacaleste pe angajatul lui si il pune sa se casatoreasca, fara sa-si dea seama, cu fiica lui mai mare. Cand baiatul isi da seama si incearca sa isi spuna punctul de vedere,si sa ceara dreptate, patronul ii spune sa mai munceasca inca 7 ani pt el, ca apoi i-o va da de sotie si pe sora mai mica. Baiatul mai munceste inca 7 ani, si in sfarsit reuseste sa se casatoreasca cu fata pe care o iubise de la bun inceput.



Succes !

9 kommentarer:

pandhora sagde ...

mi se pare interesant, o sa revin sa citesc, nu prea am timp acum...

Rudolph Aspirant sagde ...

Primaintrebare e frmulata intr-un mod cam aiuristic,, insa reprezinta o poveste pe care eu nu am inteles-o asa pe deplin ff bine niciodata, pt caare niste simbolurii reprezentative pt o cultura despre care eu nu stiam asa demulte cand amcitit povestea, si nici nu am fost sigur ca as putea fi atras de ea, dar e poate din lipsa de familiaritate. Acum sunt ceva mai edificat, insa tot nu e ceva cu care eu am o afinitate ff mare. Nu as putea sa spun de ce ff clar. Desi nu e vina povestii desigur. Celelete sunt povestite ceva mai omeneste, pt ca imi varsasem deja nervii pe prima poveste, asa ca la ulterioarele am fost ceva mai relaxat.

Anonym sagde ...

Prima poveste despre Tristan si Isolda mi-au amintit-o panzele din final ca ar fi trebuit sa bati moneda pe vodka de indragostire .A doua poveste este cu Francesca de Rimini si Paolo Malatesta ,aici trebuia mentionat Dante care se intalneste cu ei intr-o brana din infern,parca alergau vesnic sau asa ceva,a patra este Abelard si Heloise,predau lucrarea neterminata,sper sa iau nota de trecere

Vienela sagde ...

Cat m-am straduit eu sa iti raspund intr-un articol, vad ca cineva a dat o parte din raspunsuri. :))))

Rudolph Aspirant sagde ...

Ha ! Ce destept sau desteapta esti ! Eu habar nu as fi avut de astea in afara de aia cu Francesca de Rimini si Malatesta pt ca am citit o carte cu povestea lor, dar era asa o abreviere pt adolescenti, nu scria in ea de Dante decat in prefata, cred, acum ca ma gandesc mai bine ! Iar despre Tristan si Isolda nu am auzit decat recent, zau, eu habar nu am despre cultura celta, doar acum incerc sa ma documentez de cand am aflat ca celtii erau gay, in urma studiului pt articolele mele despre daci ! Tristan si Isolda era cu vodka ? Sau cu o potiune de indragostire ? Cine a baut-o ? Si cine a dat-o cui ? Insa nu ai zis decat 3 din 6, cred ca e OK sa iei nota de trecere, dar nu cred ca pot sa-ti ofer premiul 1 cu sincere felicitari !

Vienela sagde ...

Deocamdata, premiul 1 cred ca este la mine. Am dat cu un raspuns mai mult. :-P

Rudolph Aspirant sagde ...

Nu-i nimica, vin sa citesc, ca pt mine personal majoritatea acestor povesti sunt chiar noi, si mi-a facut placere sa citesc despre ele ! Tocmai de aia le-am pus, pt ca nu stiam nici eu de majoritatea din ele ! (Doar de aia cu Francesca de Rimini si Malatesta stiam pt ca mi-o cumparase mama in forma aia abreviata pt copii dupa ce trecusem prin Italia.)

Anonym sagde ...

Prima e Tristan si Isolda, iar ultima e una din povestile biblice. Nu tin minte numele personajele, si nici nu ma apuc sa caut. De celelalte nu am auzit/ citit. Nu vreau nici premiu, nici mentiune. Doar incerc sa nu ma fac de ras ca nu stiu mai mute.

Rudolph Aspirant sagde ...

Zau, cred ca sunt poate singurul europeean (si inca cu Bac) care habar nu a avut de povestea lui Tristan si Isolda pana acum ff recent.