Mi-am adus aminte azi, (incercand sa uit ca tata inca imi da indicatii sa devin mai constiincios si riguros in legatura cu cautarea fericirii mele personale), ca mama imi recomanda adesea sa invat sa planific si chestii pe termen mai lung, nu doar asa pt o singura zi, asa ca mi-am ales indatorirea mai usoara a planificarii, si am inceput sa imi planific vacantele pe urmatoarele 6 luni.
De Mos Niculae ma duc la Londra.
Craciunul va fi petrecut in liniste acasa, asa cum se si cuvine pt o asemenea sarbatoare.
De Revelion exista sanse destul de mari ca voi fi invitat de cineva pe undeva sa ma imbat, si, desi eu personal as prefera sa fie Mikey, ca atunci am si sansa de a face baie intr-o cada adevarata astfel incat macar sa intru curat + relaxat in Anul Nou, el are obiceiul, din pacate, de a-si petrece marile sarbatori in sanul sau sanii membrilor numeroasei lui familii raspandite pe intreg teritoriul fostului Imperiu Britanic, si cum nu cred ca are de gand sa ma considere un viitor membru al familiei lui deoarece nu m-a invitat niciodata la vreo afacere de familie, nici macar la nunta unei verisoare din Irlanda de Nord, va trebui sa ma multumesc cu un dus obisnuit.
In februarie parca mi-as dori sa ma duc la Oslo, ca sa particip la plimbarile de iarna, in care diversi turisti sunt pusi sa merga pe jos prin oras, (pe risc propriu, cf insusi organizatori, trotuarele urbane fiind recunoscute ca ff alunecoase iarna in Norvegia, chiar si in capitala, deoarece nu exista obiceiul de a le curata sau de a pune sare sau alte materiale anti-derapante), sa viziteze diverse obiective turistice interesante, printre care locurile colindate de detectivul (fictional) Harry Hole, si tablourile pictorului Edvard Munch.
Iar de vacanta de Paste m-am decis sa calatoresc pe langa niste vikingi in Normandia ca sa incerc sa iau exemplu de la ei si sa rapesc si eu un gal.
16 kommentarer:
cred ca ar trebui sa-mi definitivez si eu planurile de vacanta dar cum de abia ce m-am intors din una...:)
"acasa" de Craciun inseamna Romania?
Nu, "acasa" nu inseamna in Romania. In Romania ar fi "acasa la mama si la tata", dar "acasa" inseamna pur si simplu apartamentul oarecare in care locuiesc eu de cand am inceput sa locuiesc mai independent in diferite apartamente indiferent de localitate sau tara. Nu e prea romantic, si nu e idealul catre care tind, insa asta e situatia in momentul de fata. Idealul ar fi tot un apartament, si tot cu chirie, (deoarece eu personal nu recomand in acest moment investitiile in real estate pe UE decat daca ai banii cash integral pt un apartament sau o casa darapanata pe care ai abilitatea si intentia sa o renovezi individual sau cu cheltuieli minime, iar pe US doar pt proprietati cu proprietari ipotecati deja falimentari), insa cu un contract de chirie sau leasing pe termen lung intr-un loc care sa imi placa deosebit de mult, preferabil cu acces facil la aeroport si port international la Oceanul Pacific, cum ar fi de exemplu Hong Kong, insa nu imi pot permite momentan un asemenea vis.
Ce vise cuminti ai! Total realizabile, fara sa necesite batai de cap si fara riscuri. Par caldute si comode, imi plac. N-as putea sa le gandesc eu, dar par foare comfortabile la altul.
Misto vacante ti-ai propus. Sa ne povestesti detaliat despre ele, daca ai chef.
Pai astea nu sunt vise, sunt planuri serioase. Eu nu le confund unele cu altele, si nici nu prea sunt pro indeplinirea viselor asa in general de-a lungul vietii, ci doar poate 1-2 la inceput ca sa te prinzi ca dupa ce le indeplinesti isi cam pierd lustrul + valoarea de vise, asa cam ca o masina noua, si poate merita mai mult sa le utilizezi doar in leasing, nu sa cheltui energie si resurse pt a le achizitiona dreptul de proprietate personala, plus ca in leasing iti poti permite vise chiar mai luxoase decat ti-ai permite daca le-ai achizitiona integral, cu singura posibila neplacere fiind aia ca dupa ce le folosesti o vreme trebuie sa-ti iei ramas bun de la ele, adica sa nu te atasezi prea tare de calitatile lor de vis. Deci accept cu mare entuziasm fanteziile, insa sunt in acelasi timp si anti-vise utopice, si anti- supra evaluarea viselor plus anti- dorinta oarecum egoista ca ele sa fie exclusiv personale si/sau sa fie clasificate neaparat sub mandrie de creator/proprietar personal. Insa desigur asta e in ceea ce ma priveste pe mine in momentul de fata, tine si de temperamentul meu anti-thrill si anti-novelty seeking, plus de lipsa mea de creativitate si de imaginatie, plus de faptul incontestabil ca ma pricep mai mult sa fiu consumator decat producator, si nu interzic de loc altora sa isi propuna sa devina proprietari de vise indeplinite doar pt ei insisi, sau sa-si propuna sa indeplineasca si sa achizitoneze mai multe de-a lungul vietii, ba sa se si indatoreze la banca daca ii tin curelele daca vor, adica e chiar la libera alegere personala, plus ca nu se stie de unde sare iepurele si mai apare cate unul de nivel de om exceptional sau de geniu, ca sa profitam cu totii de pe urma indeplinirii viselor lui.
Pai fiind vacante planificate, as putea sa povestesc inca de pe acuma ce este statistic probabil sa mi se intample de-a lungul lor.
Pot, de exemplu, sa prezic cu probabilitate de minim 87 % ca am sa alunec pe gheata pe trotuar la Oslo, si cu o probabilitate de minim 82 % ca am sa ofer mai mult sex oral decat am sa primesc sex oral la Londra, si cu o probabilitate de cca 76 % ca nu am sa reusesc sa rapesc nici macar la figurat vreun gal in Normandia, unde, cu o probabilitate de 92 % voi vizita o singura manastire, dupa care, cu o probabilitate de 67 % ma voi plimba cca 40 de minute pe o plaja, si, cu o probabilitate de 96 % imi voi cumpara un breloc suvenir, plus totodata, cu o probabiltate de 98 %, (ca nu indraznesc sa zic 100 % niciodata, dar tinde catre 100 %), voi refuza sa vizitez orasul Paris la sfarsitul vacantei.
Singurele surprize pe care le anticipez, deoarece am sa las, ca de obicei, pe ultima clipa decizia implementarii lor, vor fi meniul de Craciun si unde imi voi petrece Revelionul.
Definim altfel. La mine orice plan e vis pana se implineste. Nu vis in sensul ala romantic figurativ de ceva frumos si roz la care speri. Ci si faptul ca planuiesc sa joc azi pe XBOX e vis (cu sanse de implinire de 98%). Dar esti de acord cred ca orice vis implicand XBOX nu e romantic :D
Da, eu ma gandisem la vise mai mult in sensul in care a scris recent Ioana K-man despre ele, in sens de impliniri personale deosebit de semnificative valoric pt implinirea conturarii mai precisa a identitatii personale de adult, (si chiar scrisesem comentariul inainte sa citesc articolul ei). Pt ca in sensul propus de tine, mi-am propus si eu diverse vise chiar poate mai complicate decat a ma juca Nintendo sau X-box si alea se implinesc si la mine cu 98 % probabilitate (ca sa nu zic 100 %), pt ca in general am remarcat si eu ca daca imi propun ceva serios e imposibil sa nu reusesc. Problema ramane ca sa aleg mai judicios ce imi propun, nu legat de gradul de dificultate, (atata vreme cat nu e ceva total SF utopic sau ff real riscant), ci efectiv legat de valoarea aia de vis, adica sa isi mentina aceeasi valoare si dupa ce mi-am implinit ce mi-am propus, ca ffff putine obiective atinse cred ca au reusit asta sau vor reusi asta in cazul meu. Si mie mi-e efectiv teama ca, efectiv din exces de prudenta si de dorinta de a-mi proteja eficienta, (adica a nu risipi efort inutil pe chestii care se degradeaza in valoare), chiar am renuntat la atingerea unor obiective care poate chiar meritau inca atinse...nu stiu...inca ma framanta problema asta, dar asta e si pt ca eu nu ma consider inca pe deplin maturizat, si inca mai am cateva rascruci din alea majore in viata, (care efectiv te forteaza sa o iei fie la dreapta, fie la stanga, sau fie in linie drepta chiar daca e pieptis, fie pe ocolite ca e mai domol), anticipez cca minim 2, insa nu mai mult de 4. Probabilitatea ca eu sa o iau pieptis si in linie drepta efectiv din lene plus ceva masochism (chiar daca stiu deja de dinainte ca voi obosi prematur pt ca nu am anduranta si nici nu sunt chiar atat de masochist convins) e semnificativ mai mare in cazul meu. Cu alegerile de tip dreapta stanga inca mai am probleme sa ma decid si sunt si exact tipul de om ca magarul lui Buridan care va muri de sete incercand sa se decida ce mananca mai intai dintre o galeata cu apa si o galeata cu ovaz.)
Hm, mergi la Londra de Mos Nicolae! As veni si eu. Sunt acolo magazinele Harrods...au niste ornamente de sarbatori de o rara frumusete!
Stiu. E ingrozitor ce lipsa de varietate de bunuri de larg consum exista in magazinele din Norvegia.
Nu am fost niciodata in Norvegia! Neam de neamul meu de conti de la maimuta incoace, nu a calcat pe acele meleaguri. Am crezut mereu ca in Norvegia trebuie sa fie o feerie, o larga varietate de podoabe de Craciun! Iar tu esti Balanta ca si mine, deci se presupune ca ai un simt estetic innascut!
In Norvegia, esteticul rezida cu precadere in natura salbateca. Omul trebuie sa fie modest si auster.
Modestie si austeritate! Bine, am sa incerc si eu! :))
Voiam sa zic omul din Norvegia (trebuie sa fie modest si auster), nu omul obisnuit sau omul ideal de tip role-model.
De cateva zile ma tot gandesc sa imi fac ceva planuri pentru anul care vine, sa am ceva pentru care sa lupt.
M-am gandit sa merg cu prietena mea Bogdana undeva, nu spun deocamdata unde, dar este mai mult o utopie, pentru ca nu am bani suficienti. :((
Send en kommentar