Pe 7 ianuarie in Japonia se mananca orez cu 7 ierburi. In seara de dinainte se aseaza pe un tocator de lemn cele 7 ierburi, o mana de orez, si eventual si un pisator de lemn (preferabil de lemn de arbust de piper japonez de tip sansho), intr-o directie aducatoare de noroc, si se incepe tocarea ierburilor cantand un cantecel despre pasari din China si Japonia care aduna si duc in cioc acest fel de ierburi.
Cele 7 ierburi traditionale sunt:
* Patrunjel japonez (Oenanthe javanica), care se mai numeste si telina chinezeasca, ale carui frunze se numesc pe japoneza seri, si care nu trebuie confundat cu patrunjelul salbatec japonez (mitsuba), care este otravitor. Patrunjelul japonez contine substantele persicarina si isorhamnetina, ambele cu proprietati anticoagulante (de "subtiere a sangelui"), si antioxidante.
* Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), numita nazuna pe lb japoneza, care contine acid fumaric, un acid faimos recunoscut si in UE sub denumirea aditivului E297, care ajuta nu numai la crearea de vise placute, interesante, educative si informative, la fel ca si multe alte E-uri, insa in mod special acesta si la mentinerea unui mediu acid optim, plus la oferta unui gust acrisor placut, plus la manufacturarea unor prafuri de copt de calitate Dr Oetker, nemaivorbind ca intarzie si progresiunea unei maladii neurologice cronice din ce in ce mai la moda numita scleroza multipla. Acidul fumaric se gaseste nu numai in traista ciobanului, cunoscuta mai mult in centrul UE, dar si in lichenii islandezi, plus in niste ciupercute cunoscute pana si in insulele indepartate ale Marii Britanii numite in mod generic bolete, un grup de ciperci cu infatisare destul de inocenta si in general considerate prietenoase omului. (Exista totusi si o boleta neplacuta numita boleta lui Satan, care produce tulburari digestive, insa orice medicament are efecte adverse, pana si cele naturiste presupun, si asta satanica are de obicei piciorul colorat rosu destul de violent aprins, asa ca se poate recunoaste ca fiind etichetata special. In general europeenii au sentimente de prietenie fata de bolete, exista si o boleta care a fost favorita unui rege suedez, Karl al XIV-lea Johan, fiind numita dupa el. Karl al 14-lea Johan, pe numele lui de baiat Jean Baptiste, este mai larg mai larg cunoscut deoarece a fost un feldmaresal apreciat in armata lui Napoleon Bonaparte, si s-a casatorit cu cumnata fratelui lui Napoleon Bonaparte, dupa care a reusit sa obtina postul de rege al Suediei la inc sec 19, devenind cap al dinastiei mai recente curente suedeze Bernadotte. Este poate mai putin cunoscut evenimentul in care el, tanar sergent pre-revolutionar francez fiind, a fost salvat de consecintele unui traumatism suferit cu ocazia unei razmerite in care niste insurgenti din Grenoble rasculati impotriva armatei colectoare de taxe pt administratie au aruncat cu tigle de pe case ranind diversi soldati, tanarul Jean-Baptiste fiind si el ranit, insa avand norocul sa fie ajutat de un celebru medic naturist si botanist francez, care lucra la acea vreme la spitalul local, dl Dominique Villars. Dupa ce Jean-Baptiste a devenit rege al Suediei a incercat sa il convinga pe dl Villars sa devina medicul lui personal in Regatul Suediei, mai ales ca acesta isi pierduse postul cu ocazia Revolutiei Franceze, insa dl Villars, chiar si sarac si somer fiind la acea vreme, a preferat sa ramana in Franta, nu a dorit sa emigreze sa practice medicina in Suedia...o atitudine care, dupa parerea mea, poate fi si astazi posibil informativa pt diversi medici francofili deosebit de talentati posibil si ei recrutati cu mare sarg pt a practica medicina in Regatul Suedez).
* Buruiana hakobera (Gnaphalium affine) cu proprietati antitusive si antialergice
* Racovina (pe lb romana), cunoscuta drept hotokenoza in japoneza traditionala, (Stellaria media), continatoare de saponine cu proprietati emoliente externe si interne, utile impotriva raiei si ca expectorant
* Lapsana communis cu proprietati calmante si antiseptice, care poate ajuta si la intarcat, pregatind astfel femeile pt o noua runda de fertilizare primavarateca
* Nap, (numit suzuna in japoneza traditionala sau Kabu in japoneza moderna), plin de vitamine si alti nutrienti utili, atat vitamina C in radacina, cat si vitaminele A, C, K, acid folic si luteina in frunze, o planta radacinoasa apreciata atat de insusi Pliniu cel Batran, care o considera pe locul 2 de importanta pt omenire dupa fasole, cat si de poeta greaca antica lesbiana Sappho, care se pare ca a numit intr-o poezie pe una din iubitele ei, Gongyla, "napul meu drag".
* Ridiche alba de iarna de tip Daikon, si ea cu elemente nutritive importante, ca de exemplu vitamina C, vitamina B6, acid folic, calciu, potasiu, magneziu si cupru, toate acestea ajutand atat la imaginea externa cat si la integritatea interna a tuturor, ba chiar si la imbunatatirea abilitatilor de comunicare, dintre ele toate vitamina B6 mai ales ajutand la buze frumoase, sanatoase, atragatoare
5 kommentarer:
Cel mai interesant e ca data e tot 7 ianuarie. Se pare ca exista o legatura intre datele sarbatorilor religioase, indiferent de religie.
interesanta observatia lui de ce nu? si as zice, indreptatita...
Dar ce sarbatoare religioasa e asa de importanta pe 7 ianuarie si dupa ce calendar ? Ca m-am uitat si pe wikipedia si nu mi s-a parut o zi deosebita de altele, fiecare are sarbatorile ei, plus exista chiar diverse calendare. Am citit ca in Japonia in general numerele impare sunt considerate mai norocoase decat cele pare, asa ca majoritatea sarbatorilor traditionale se vor celebra in zile cu numere impare. Insa calendarul Gregorian (crestin UE) a fost importat in Japonia pe la jumatatea sec 19, in timpul perioadei de modernizare Meiji, pana atunci poporul folosind calendare inspirate din calendarele lunisolare chineze, insa ele fiind totusi considerate si ele de import de maj populatiei, plus in Japonia poporul era considerat destul de departe de zei, mai mult imparatul avea ce avea, (si inca are), cu zeii aia mari, poporul era asa supus la o gramada de zei si de duhuri mai minore, nu prea aveau ei treaba cu zeii aia mari de tot. Japonezii au fost interesati de calendarul Gregorian in sec 19 si din cauza cresterii sentimentului lor de enervare fata de chinezi, am impresia, si chiar au imbratisat calendarul crestin cu destul de mare entuziasm chiar daca nu erau crestini asa de multi si casapisera cateva sute de ani pe diversi misionari la fel ca si chinezii. Dar in Japonia poporul zicea ce le zicea imparatul, iar culturile unor diversi zei din astia mai minori erau destul de diferite de la o regiune la alta, chiar si sarbatorile traditionale erau uneori diferite in caracter de la o regiune la alta, exista destul de putine sarbatori asa mai generale cu adevarat mai populare la nivel national, si astea au inceput sa devina populare destul de recent, prin sec 19, in ton cu nationalismele tuturor, si a celor din UE adica. Cultura japoneza contemporana e cu adevarat un amestec destul de pestrit de chestii ff vechi cu chestii chiar noi si oarecum impuse mai mult comercial si politc destul de corupt, iar clerul shinto si de genuri din astea budiste sunt considerati destul de corupti asa de popor, si s-au ingramadit de obicei in jurul potentatilor, nu aveau ei treaba cu poporul mai larg, ce naiba sa ia de la ei, ca erau saraci, cel mult asa niste donatii oarecare minore de gen blid cu orez cu ocazia vreunei sarbatori. Dar ma rog, habar nu am, doar ce mai citesc si eu, atata. Habar nu am ce sarbatoare e pe 7 ianuarie, chiar a trebuit sa ma uit pe wikipedia sa aflu, dar nu mi se pare ca are nici o legatura cu nimica.
Zau, ce aveti nene, ce sarbatoare e pe 7 ianuarie ? Dupa calendarul Iulian, adica sarbatoarea de Craciun la crestinii care tin calendarul Iulian, sau dupa care calendar sau in ce traditie ?
Sf. Ioan. Iar cu o zi inainte este Boboteaza, slujba aceea in care sar tinerii in apa sa scoata crucea aruncata de popa. Se spune ca exista "gerul Bobotezei", caci de obicei e frig pe 6 ian.
Sunt o multime de credinte populare legate de zilele de 6-7 ian.
Send en kommentar