Dacii pe intelesul oricui- cap 3- perspectiva istorica comparativa/partea E

Relatia dacilor cu celtii este una in principal de schimburi culturale si comerciale, care au durat cca nu mai mult de vreo 10 generatii, atata vreme cat celtii au fost pe lista de MFN fata de daci, dupa aia li s-a retras MFN-ul si nu au mai exportat cultural pe teritoriul Daciei, ci si-au deschis butique-uri pe langa hotelul Negresco din Halstatt-ul de vest. Cred ca voi adresa mai pe larg acest lucru cand voi scrie despre daci din perspectiva istorica culturala si comerciala, ca e clar ca tine de port si de posibile activitati de import-export de diverse unelte si haine, si chiar si echipament militar, (desi mai mult accesorii nu tehnica de lupta propriu-zisa), mai mult decat de obiceiuri, (nu toti celtii fiind la fel de interesati de inhumare, unii fiind total de acord si cu sacrificiile umane, asa ca dacii, etc.), cat despre vorba, zau, unele povesti sunt comune, dar nu stiu exact cat de apropiata era lb celtica de lb dacica, desi erau ambele indo-europeene, dar la fel de indo-europeene sunt si poloneza cu romana, si zau, nu te poti intelege cu un polonez, eu cel putin,cred ca ma pot intelege mai usor cu un finlandez decat cu un polonez, chiar si daca ne exprimam mai mult prin semne.

Dacii au avut si relatii de conflict uzual fratern cu poporul macedonean, (care azi are o parte greceasca, una, bulgareasca, si una aromana, insa care pe vremuri vorbeau mai toti un fel de dialect de greaca veche), de obicei prietenoase, insa nu lipsite de animite rivalitati inevitabile, exemplificate si in conflictul dintre regele geto-dac Dromichete si regele macedonean Lysimachus, probabil deoarece Lysimachus era mai sexy si parea mai metrosexual, coafat mai scurt, mai modern, iar Dromichete era in schimb mai bun la invatatura si chiar si la sport, si prefera parul mai degraba lung decat toata ziua buna ziua la frizer si la salon. Se pare ca Dromichete profitase de faptul ca Philip 2, tata lui Alexandru Macedon, reusise sa ii dezbine pe odrisienii din Bulgaria, si intinsese pasunile geto-dacilor la sud de Dunare, contribuind in acelasi timp si la dezvoltarea economiei si bunastarii pasnice a poporului vecin proto-bulgar, iar Lysimachus a vrut sa fie el mai cu mot, sa faca probabil pe grozavul fata de Alexandru cel Mare, (ca mai toti se intreceau care mai de care sa fie si ei asa mai ca Colin Farrell, ceva oarecum mai macho adica), si era gata gata sa o pateasca, fiind capturat prizonier de geto-daci la prima miscare pe care a facut-o catre est, insa noroc ca Dromichete, fiind un geto-dac obisnuit tolerant si cu bun simt, nu l-a agresat, ci i-a dat drumul sa se intoarca acasa la el, unde si asa avea spa-uri mult mai dezvoltate decat in statiunile turistice din Bulgaria de la acea vreme.


Relatia dacilor cu persii a fost mai complicata, in mare parte, chiar sincer am ajuns sa cred, (desi recunosc ca la un nivel mai mult empiric intamplator si destul de subiectiv), deoarece persii par sa fi fost si par chiar a ramane mai aroganti decat media, desi efectiv nu pot sa-mi dau seama pe ce se bazeaza, pur si simplu cred ca au fost ff puternic spalati pe creier, atat intern cat si extern, in sensul ca ei au fost primii in mai toate, desi nici pe departe sa fie chiar asa, si chiar si daca ar fi asa, zau, care e marea scofala sa fii tocmai Adam sau chiar si Eva, ca esti mai degraba atunci capul rautatilor decat altceva, sau chiar si daca esti primul care inventezi o chestie, gen de ex stiloul, zau, imediat vine altul mai smecher si iti fura intaietatea sau patentul, si pe urma mai si risti sa afli ca de fapt chinezii manufacturau chestia aia la nivel de masa oricum de mii si mii de ani. In orice caz, se pare ca acesti persi au fost mai degraba buni misionari, de vreme ce se pare ca o mare parte a credintelor spirituale pre-crestine ale geto-dacilor e preluata de la ei, plus era sa ii converteasca si pe chinezi de partea cealalta, si au ajuns sa il impresioneze chiar si pe Alexandru Macedon, care e pare ca nu era un tip care se lasa impresionat chiar asa de orice, cf chiar si reprezentarea d-lui Colin Farrell, care pare total inexpresiv dincolo de o privire oarecum vag-ganditoare in acel caracter, nu mai vorbesc de reprezentarea d-lui Richard Burton in rolul probabil cel mai putin reusit al intregii lui cariere, si a carui peruca din acel film probabil l-a inspirat pe dl A Hitchcock sa puna una similara total horror in capul d-lui Anthony Perkins din filmul Psycho 4 ani mai tarziu...(ma rog, ca efect horror desigur ca nu avea decat cum sa fie util filmului Psycho, adica nu ca vreau sa zic ceva impotriva celui raspunzator cu coafurile, dl Gordon Bond, care totusi a contribuit la niste coafuri ff bune in alte filme de mare succes, si nici macar nu stiu daca dansul fusese raspunzator de peruci, sau dl David Ffolkes, cel raspunzator de costume, desi si dansul a participat la costume f adecvate in alte filme de marca, sau sa fi fost vina dl-ui David Aylott, raspunzator de machiaj, care apare si pe generic, in timp ce dl Gordon Bond s-a ascuns sau a fost ascuns, deoarece nu este creditat.)


(...va urma...)