Vis egoist (rated NC 17)

Probabil influentat si preocupat de ideile Anamariei Sebi si ale lui Darael despre opinia despre sine si imbunatatirea atat a starii de sine cat si a imaginii de sine in mod optim corelat, am visat un vis in care atat eu cat si celelalte personaje se preocupau de progresul si imbunatatirea mea personala. M-am sculat, evident, obosit.

Eram deja super dezamagit ieri din cauza ca nu am putut gasi incaltaminte ca lumea nici macar de admirat, daramite de nivel la care mi-as fi putut inchipui ca as putea sa-mi cumpar, azi mall-urile sunt inchise, si trebuie sa ma pregatesc sufleteste sa ma duc diseara la conferinta tinuta de misionarii luterani norvegieni care au fost in Israel, care sper ca, in afara de povestitul posibil interesant si placut al unor aventuri de calatorie, va contine si cateva instructiuni utile mie personal despre cum se castiga suflete de oameni si poate chiar si teritorii aflate sub disputa, (cf agendei mele personale recente).

Intuitiv imi dau seama ca pt actiunile atat de complicate pertinente unei astfel de misiuni ar trebui, in mod ideal, nu numai sa fiu echipat adecvat, inclusiv cu incaltamintea potrivita, insa sa posed si un ego matur si optimizat functional, cat si o imagine realista a acestui eu. Tot intuitiv, ba chiar si observat si comunicat de altii care ma cunosc destul de bine, in speta parintii mei si prietena mea cea mai buna din copilarie, mai am de lucru in ceea ce priveste aceasta optimizare. Problema e ca am viciul indolentei, si, desi gay, sunt si lipsit de talent artistic si in ceea ce priveste decoratiunile interioare.

Ce bine ar fi daca mi-as putea alege o imbracaminte si o incaltaminte adecvate eu-lui meu personal in mod la fel de expert si cu aceeasi placere cu care ma duc la shopping cand am bani in buzunar, cat si a poseda optica fata de sine a unui regizor talentat care sa reuseasca sa imi redea o imagine atat optim figurativa pe timpul contemplarii activitatilor de renovare si decorare posibil necesare, cat si delectabil de placuta pe timpul vizionarii ulterioare a produsului final ! Ce bine ar fi daca as avea poate si talentul artistic de nivel de stea de cinema sau, si mai bine, de mare actor dramatic cu inclinatii si abilitati tehnice complexe de reprezentare, astfel incat sa ma redau pe mine insumi in mod atat de spectacular si placut, si totodata si conform indicatiilor regizorale, incat sa nu resimt niciodata oboseala cand e vorba de inchipuit sau imaginat asemenea activitati de progres personal !

Oare pe cine mi-as putea lua role model in ceea ce priveste asemenea proiecte complexe de imbunatatiri de decoratii interioare si de progres personal ? Cine este oare un asemenea expert ? Desigur, marii moralisti ar fi posibil instructivi in acest sens. Parca tin minte vag ca pe la varsta de 14 ani fusesem interesat sa citesc cateva aforisme scrise de d-nii Marcus Aurelius, si de Montaigne, ba chiar parca si mai tarziu, pe la vreo 23 de ani si cateva scrise de dl de La Rochefoucauld.

Dar totusi, chiar si la vremea adolescentei cand am impresia ca se ridica in general primele intrebari filozofice despre sine si relatia lui cu mediul inconjurator, (mediu despre care s-au pus si presupus rezolvat deja intrebarile filozofice mai presant ingrijoratoare de pe la varsta intrebarilor "de ce ?" din frageda copilarie), se pare ca eu preferam povestile continand aventuri si romante mai mult decat lectiile de filozofie si interior design, deoarece aceste istorisiri continatoare de activitati mai dinamic spectaculare si totodata mai imediat accesibile creierului meu ceva mai mediocru pareau ca ofera si cateva sugestii posibil utile referitoare la invatatul anumitor metode si tehnici care sa conduca si la folosirea ego-ului meu in sens mai concret re activitati de interes personal si profesional mai acut pertinente, de ex cum sa invat sa sarut frantuzeste cat mai expert astfel incat aceasta activitate deosebit de placuta, (si poate chiar, optimist ulterior posibil, si altele asociate ei), sa se poata repeta mai des in viitorul cat mai apropiat posibil.

Nu stiu daca un echipament deosebit de calitativ complex si o decoratiune interioara deosebit de rafinata si ambele optim ergonomice in afara de cele obisnuit oferite initial majoritatii oamenilor obisnuiti de catre parintii lor biologici in conlucrare cu cei originari, mama Natura si D-zeu, sunt neparat necesare punerii in practica a unui sarut frantuzesc satisfacator, si a altor activitati care ofera placere, sau chiar a unei activitati de indragostire spontana, fie ea de tipul celei iscate de aparente mai superficiale sau de unele mai profunde, cu sau fara reciprocitate contributiva, sau chiar mentinerii starii de a fi inamorat/indragostit, (indiferent daca e de calitate mediata exclusiv dopaminergic, sau si cu ajutorul oxitocinei atasamentului, sau chiar de obisnuinta utilizarii unor autostrazi deja batatorite).

Ma gandesc ca acest nivel de optima maturare de ego cat si de optima si potrivita decoratiune interioara si exterioara a apartamentelor si a gradinii interioare de tip spaniol a complexului de apartamente care alcatuiesc cadrul constientei umane, (ca altfel nu pot sa mi-o inchipui, fiind un concept mult prea complicat pt mine), e posibil sa foloseasca mai mult in cazul dorintei de angajare in activitatea de a iubi, despre care eu inca sustin in continuare, orice ar crede Razvan Himself sau altii despre ideile mele sau chiar despre mine, ca este intr-adevar de nivel mai complicat, cvasi-profesional, dupa cum ziceam, cam ca mersul la serviciu, si necesita integritatea optima structural-functionala si corespunzatoare varstei atat a cortexului orbito-frontal, cat si a traficului optim pe potecile/caile/scurtaturile/drumurile/soselele/autostrazile care duc catre acesta, deci si mentinerea unor capacitati executive de planificare si deliberare de tip optim matur nedement si preferabil si neimpulsiv adolescentin, si mi se pare ca e chiar si estetic si destul de realist corelabil si cu vechiul proverb romanesc care opineaza ca "ce ti-e scris in frunte ti-e pus".

In ciuda faptului ca meseria de lucrator bisericesc nu este ff populara zilele acestea, mie mi-a placut din cand in cand sa imi fac fantezii ca as putea deveni o data si eu un astfel de lucrator bisericesc, insa, in cazul meu, desigur, unul caruia activitatile sexuale consensuale legale potrivite varstei si dezvoltarii personale sa ii fie permise atat din punct de vedere social cat si deontologic in viata personala, ca totusi, chiar in mod real, cred ca daca astea sunt total interzise, sau oarecum aberant/irational sau arbitrar impuse, se pot crea complicatii etice nedorite de nimeni, cu posibile repercusiuni negative mai largi dincolo de cele asupra persoanelor direct implicate, dar si asupra intregii profesii de lucrator bisericesc, poate chiar si mai larg sociale nedorite, data fiind importanta spiritualitatii de tip religios in viata majoritatii oamenilor, (inclusiv atei si "pagani", si fie ea mai organizata la nivel institutional, sau nu).

Mie personal mi se pare ca lucratorii bisericesti au posibilitatea sa isi actualizeze in mod placut si util, chiar ca sarcina profesionala de serviciu, ambele abilitati, daca sunt indeajuns de norocosi sa le posede si ei ca majoritatea celorlati oameni obisnuiti, de a Munci si de a Iubi, abilitati care mie personal mi se pare ca stau la baza unei stari generale de Sanatate umana, adica optima functionare biologica, psihologica, si sociala, (cf OMS), sau optim echilibru metabolic sau functional, (cf Wikipedia), si nu numai a celei mintale, (cf dr Erikson interpretandu-l pe dr Freud), in cazul particular al careia cred ca e posibil ca dr Freud sa fi opinat ca dragostea de tip eros sa fie mai importanta decat cele de tip storge, philia, sau agape, deoarece dansul s-a nascut in 1856, (anul deschiderii primei rafinarii de petrol din lume productiva la nivelul larg modern comercial si industrial cunoscut astazi- nu doar experimental, sau doar pt produs ulei de parafina, sau doar predominant pt kerosen pt lampi- cu investitie financiara din partea SUA, cea din orasul Campina, din sudul Romaniei !), si a crescut, totusi, in secolul XIX in zona culturala a Europei centrale.